Un nou val de acuzații grave zguduie sistemul de protecție a copilului din Argeș, după ce profesorul Gabriel Pătrășcan (foto), angajat al DGASPC Argeș, a făcut publice o serie de declarații și interpretări ale unor dosare aflate pe rolul instanțelor. În centrul acestora: moartea unui minor, presupuse consilieri psihologice doar „pe hârtie” și acuzații de influențare a declarațiilor în anchete penale.
Informațiile prezentate nu au fost confirmate oficial de instituțiile vizate, însă ele readuc în prim-plan o realitate tensionată: un sistem acuzat de ani de zile că funcționează sub presiune, cu vulnerabilități grave în protecția minorilor.
„Consiliere doar pe hârtie” și acuzații în cazul unui copil decedat
Unul dintre cele mai sensibile episoade invocate de Pătrășcan vizează cazul unui minor de 12 ani, cazat într-un centru de tip CTF.
„În cazul legat de sinuciderea minorului de 12 ani, se constată că minorul nu a fost consiliat decât pe hârtie”, susține acesta, făcând trimitere la dosarul 15957/280/2023.
El afirmă că existența consilierii ar fi fost susținută doar formal în documente, în timp ce în realitate aceasta nu ar fi avut loc în mod efectiv.
În același timp, profesorul ridică semne de întrebare și într-un alt caz, în care un minor decedat ar fi fost „consiliat psihologic de sute de ori”, fără ca în evidențe să apară indicii de risc suicidar.
„Culmea, nu s-a constatat nici cea mai mică tendință suicidală”, afirmă Pătrășcan, sugerând o ruptură între realitatea psihologică a copilului și documentele oficiale.
Acuzații de falsificare a consilierii psihologice
Declarațiile merg și mai departe, vizând modul de lucru al unor psihologi din centre rezidențiale.
„Psihologii CTF Găvana ar fi trezit o minoră din somn și ar fi pus-o să scrie forțat o foaie, prezentată ulterior ca raport de consiliere psihologică”, susține acesta, făcând referire la discuții din sala de judecată în dosarul 15957/280/2023.
În aceeași logică, el afirmă că mai mulți minori ar fi declarat în instanță că nu au beneficiat niciodată de consiliere reală, deși în dosar ar fi existat „zeci de rapoarte psihologice”.
„Minori care spun că nu au fost consiliați, dar dosarele sunt pline de rapoarte. Asta ridică întrebări serioase despre autenticitatea documentelor”, afirmă Pătrășcan.
Presiuni, influențări și acuzații de manipulare a martorilor
Un alt fir al acuzațiilor vizează presupuse influențări ale martorilor în dosare penale conexe.
Pătrășcan susține că declarații din instanță ar indica faptul că unii minori ar fi fost „puși să își retragă plângerile”, iar alții ar fi fost influențați în timpul anchetelor.
„Declarațiile denotă modul în care au fost influențate persoanele înainte și în timpul audierilor”, afirmă acesta, adăugând că ar exista contradicții majore între martori și personalul centrelor.
El mai susține că în unele cazuri, martori ar fi declarat ulterior că au fost „puși să mintă”, în timp ce instituțiile ar fi respins aceste variante în fazele ulterioare ale anchetei.
Interceptări, anchete și costuri ale statului
O altă serie de afirmații vizează proceduri judiciare complexe, inclusiv interceptări și filaje autorizate de instanță.
„Au existat interceptări încuviințate în dosarul 20325/280/2025, ulterior însă s-a constatat că nu existau suspiciuni reale”, susține Pătrășcan, criticând amploarea investigațiilor și costurile acestora.
El afirmă că, în final, unele urmăriri penale ar fi fost închise pe motiv de oportunitate și costuri, fără o analiză completă în instanță a faptelor reclamate.
Reacții indirecte și acuzații fără răspuns oficial
Declarațiile fac referire și la alte persoane implicate în dosare conexe, precum martori sau angajați ai sistemului, însă toate aceste afirmații rămân la nivel de susținere unilaterală.
În unele pasaje, Pătrășcan afirmă că „minorii au fost puși să mintă de psihologi”, în timp ce aceștia ar fi negat consilierea în instanță, iar documentele ar indica contrariul.
Un sistem sub presiune: între acuzații și tăcere instituțională
De-a lungul ultimilor ani, DGASPC Argeș a fost vizată în mod repetat de controverse, anchete și scandaluri publice legate de modul de funcționare al centrelor rezidențiale.
Cazurile prezentate acum readuc în discuție o problemă esențială: cât de eficient este controlul asupra instituțiilor care ar trebui să protejeze exact cei mai vulnerabili copii?
În lipsa unor clarificări oficiale detaliate asupra acuzațiilor punctuale, rămâne o realitate tensionată: un sistem contestat, mărturii contradictorii și întrebări care cer răspunsuri clare din partea autorităților.
Iată întreaga declarație a profesorului Gabriel Pătrășcan, angajat al DGASPC Argeș:
În cazul legat de sinuciderea minorului de 12 ani cazat la etajul 4 al unui centru din cadrul CTF „Casa Noastră”, se constată că minorul nu a fost consiliat decât pe hârtie. Această practică este certificată de două dintre așa-zisele părți vătămate din dosarul 15957/280/2023.
În cazul minorului care s-a sinucis, deși directorul adjunct al DGASPC Argeș și alți salariați susțin că acesta a fost consiliat psihologic de sute de ori, culmea este că nu s-a constatat nici cea mai mică tendință suicidală a copilului.
Revin, așa cum am precizat, cu declarațiile care denotă modul macabru în care minorii au fost influențați, înainte și probabil chiar și în timpul audierilor din faza de urmărire penală a dosarului 4764/P/2023, de către psihologii de la CTF Găvana și alți salariați complici ai DGASPC Argeș.
Mai mult decât atât, Alexia Drăgușin declară în totală contradicție cu cele afirmate de Dragu Mihaela. Mai exact, ea susține că nu Conea Isabela i-a solicitat să își retragă plângerea împotriva lui Anghel Andrei și a celor 7 bărbați din zona Profi Găvana cu care a avut raporturi sexuale, ci chiar Anghel Andrei și… (nu că ar mai conta) Pătrășcan Gabriel, cel din urmă fiind interceptat și filat de două ori în cauze legate de infracțiunile de la DGASPC Argeș, unde minorii ar fi trebuit să fie „protejați”. Lipsa acestor consilieri psihologice obligatorii, făcute doar pe hârtie de psihologii DGASPC Argeș, conduce fără echivoc la o complicitate la omor în cazul minorului decedat aflat în grija și sub protecția instituției.
Fapte de o gravitate fără margini, confirmate astăzi la Curtea de Apel Pitești, unde s-a judecat dosarul 15957/280/2023!
În fapt, părțile vătămate din dosarul respectiv, Alexia D. și Nae G., au declarat în fața instanței că psihologii de la CTF Găvana au trezit-o din somn pe Alexia D. și au forțat-o să scrie o foaie. Acest înscris a fost prezentat ulterior organelor judiciare drept raport de consiliere psihologică a minorei, care ar fi fost realizat în cabinetul Melaniei Pârvu.
De asemenea, ambele persoane au declarat că nu au fost niciodată consiliate de psihologii de la CTF Găvana, deși la dosarul cauzei au fost depuse zeci de rapoarte de consiliere psihologică.
În următoarele zile voi reveni cu probe devastatoare, constând în declarațiile audio și în format letric ale respectivelor părți civile, pentru a dovedi încă o dată infracțiunile fără margini înfăptuite în cadrul DGASPC Argeș cu intenție directă și în deplină cunoștință de cauză.
Gabriel Pătrășcan, adică eu, a fost interceptat în baza unei măsuri încuviințate de Judecătoria Pitești în dosarul 20325/280/2025, alături de sora sa și de un alt martor din dosarul de purtare abuzivă 15957/280/2023. Acest martor a declarat că a fost pus de un psiholog al DGASPC Argeș să mintă în legătură cu purtarea abuzivă a sorei lui Pătrășcan. Deși aceste interceptări și filaje au fost instituite sub pretextul unor suspiciuni de influențare a martorilor, la câteva luni distanță parchetul a constatat că aceste suspiciuni nu există, iar costurile deloc nesemnificative ale filajului au rămas în sarcina statului.
Numai că, deși minorii au declarat că au fost puși să mintă de către psihologi și au recunoscut în instanță că nu au fost niciodată consiliați, iar psihologii, la rândul lor, au declarat că minorii de la DGASPC Argeș „se vând pe o țigară”, acești psihologi nu au fost niciodată cercetați pentru influențarea declarațiilor, din cauza unei inacțiuni de neînțeles a parchetului.
Mai mult, deși presa locală a arătat că un martor a mințit în dosarul de purtare abuzivă al salariatei DGASPC Argeș, iar educatoarea a fost condamnată în instanța de fond în baza declarației sale, parchetul a dispus renunțarea la urmărirea penală. Motivul invocat a fost acela că fapta nu prezintă un interes public și că efectuarea în continuare a cercetărilor ar costa prea mult statul român. Totuși, este o contradicție, din moment ce parchetul se autosesizase în cazul său și tot parchetul dispusese filajul lui Pătrășcan, al lui Conea și al martorilor — costuri care sunt insignifiante față de cât ar mai fi costat statul român trimiterea în judecată pentru dovedirea mărturiei mincinoase a martorilor din dosarul respectiv.
Renunțarea la urmărirea penală a fost probabil dispusă și pentru că parchetul nu a dorit ca o instanță de judecată să constate, în urma unei cercetări judecătorești, dacă martorii au mințit și, mai ales, care a fost contextul real al declarațiilor lor.
