La aproape șapte ani de la tragedia care a zguduit România, dosarul în care sunt judecați polițiștii acuzați de indolență în cazul Caracal a intrat într-o fază critică. Pe 25 iulie 2019, Alexandra Măceșanu (15 ani) suna disperată la 112 din casa lui Gheorghe Dincă, însă bâlbâielile autorităților au dus la o întârziere de 19 ore în intervenție, timp în care minora a fost ucisă.
Astăzi, singurii trași la răspundere penală sunt patru polițiști de execuție și conducere. Însă, conform Libertatea, ultimul termen de judecată desfășurat la Judecătoria Balș a fost complet secretizat de către magistratul de caz, chiar în momentul în care părinții Alexandrei urmau să fie audiați.
Ședință publică transformată în proces cu ușile închise
La termenul din 23 iunie 2026, jurnaliștii prezenți în sală au fost legitimați și, la cererea avocatei care îi reprezintă pe soții Mirea (inculpați în dosar), judecătorul Liviu Păun a decis să declare ședința nepublică.
Deși reporterii au invocat caracterul public al actului de justiție și mediatizarea intensă a rechizitoriului, magistratul a recurs la articolul 352, alineatul (3) din Codul de Procedură Penală. Motivarea oficială înregistrată ulterior în încheierea de ședință a fost că:
„[…] urmează a fi audiate părțile civile, victima infracțiunii era minoră și retrăirea momentelor dispariției fiicei acestora poate aduce atingere vieții intime a acestora”.
Paradoxal, măsura a fost luată pentru „protejarea” părinților, deși aceștia – prin avocat – s-au opus vehement secretizării și au cerut ca presa să rămână în sală pentru ca adevărul să fie expus public. Singurii care au agreat eliminarea jurnaliștilor au fost procurorul de ședință și avocații polițiștilor acuzați.
Încercări de a pasa vina pe familie și acuzații reciproce între inculpați
Conform Libertatea, după ce jurnaliștii au fost evacuați din sală, strategia de apărare a inculpaților a devenit extrem de agresivă. Avocatul familiei Măceșanu, Aurel Moldovan, a dezvăluit că apărătorii polițiștilor au încercat să transfere responsabilitatea pe umerii părinților zdrobiți de durere:
-
Părinții au fost întrebați dacă știau cu ce mașină se va deplasa Alexandra și dacă i-au asigurat transportul, sugerându-se subtil că au fost vinovați pentru că au lăsat-o să plece „la ocazie”.
-
S-au cerut detalii despre telefoanele primite de soții Măceșanu de la organele de poliție în noaptea dispariției, în condițiile în care, în loc să acționeze, polițiștii i-au trimis inițial acasă pe părinți, spunându-le că fetița „este la o relație și se va întoarce dimineață”.
Mai mult, în spatele ușilor închise, cei patru inculpați au început să arate cu degetul unii spre ceilalți, subordonații acuzându-și foștii șefi, iar aceștia din urmă dând vina pe agenții de la post. Avocatul a amintit și declarația revoltătoare a unui polițist audiat anterior ca martor, care a recunoscut senin că nici nu cunoștea normele IGPR privind modul de acțiune în cazul dispariției de minori deoarece „n-avea cine să mă certe sau să-mi dea vreo sancțiune”.
Timpul se scurge în favoarea inculpaților: Prescripția bate la ușă
Marea miză a strategiei de amânare aplicate de avocații apărării este prescripția răspunderii penale. Cei patru polițiști sunt trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, faptă care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Termenul general de prescripție în acest caz este de 8 ani și, din cauza deciziilor Curții Constituționale privind întreruperea cursului prescripției din perioada analizată, acesta se va împlini definitiv în vara anului viitor, în iulie 2027.
Următorul termen a fost stabilit tocmai pe 18 august 2026, în plină vacanță judecătorească, după ce avocații inculpaților au cerut clemență pe motiv că aceștia au vacanțe cumpărate încă din iarnă. Orice nouă amânare (medicală sau de lipsă de procedură) apropie dosarul de o clasare definitivă. Primul verdict, cel de la Judecătoria Balș, este estimat pentru mijlocul toamnei, însă decizia nu va fi definitivă și va fi atacată cu certitudine la Curtea de Apel Craiova.
Cine sunt cei patru polițiști trimiși în judecată
În timp ce toți ceilalți oficiali (procurori sau șefi din IPJ Olt) au beneficiat de clasări pe linie din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, singurii rămași pe banca acuzaților sunt:
| Inculpat | Funcția la momentul faptei | Acuzația principală | Status curent |
| Marian Vasile | Agent șef principal (Dobrosloveni) | Nu a înregistrat sesizarea tatălui în seara de 24 iulie și nu a declanșat procedurile de căutare. | Pensionat imediat după caz. |
| Eugen Țenea | Agent șef principal (Dobrosloveni) | Co-autor la ignorarea sesizării inițiale a familiei Măceșanu. | Pensionat; în prezent lucrează ca psiholog școlar în Olt. |
| Violeta Mirea | Comisar-șef, șefă Secție 2 Rurală Osica de Sus | Deși informată, nu a raportat dispariția superiorilor și nu și-a controlat subalternii. | Pensionată în august 2019. |
| Nicolae Mirea | Comisar-șef, comandant al Poliției Caracal | Management dezastruos al operațiunilor; nu a centralizat datele din apelurile la 112 ale Alexandrei și nu a deschis dosar penal de urgență. | Pensionat în august 2019. |
Procesul se judecă la Balș din martie 2025, după ce magistrații de la Caracal s-au abținut succesiv, iar procurorii au solicitat strămutarea de teamă că „presiunea exercitată de trusturile de presă” ar putea afecta imparțialitatea actului de justiție din localitate. Dacă vor fi găsiți vinovați înainte de iulie 2027, Ministerul Afacerilor Interne va fi direct bun de plată ca parte responsabilă civilmente pentru daunele morale de 500.000 de euro solicitate de familia Alexandrei.
