Într-un moment în care opinia publică pare să fi întors pagina pandemiei, o notă de plată întârziată reaprinde conflictul politic: sute de milioane de euro cerute României pentru vaccinuri anti-COVID comandate, dar nepreluate. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, transformă cazul într-un rechizitoriu dur la adresa fostelor guverne, acuzate de „iresponsabilitate administrativă” și decizii luate fără fundament.
Contracte semnate, obligații ignorate
În centrul controversei se află acordurile semnate de Comisia Europeană cu giganții farmaceutici Pfizer și BioNTech, în plină criză sanitară. România, ca stat membru, a participat la mecanismul comun de achiziție și a primit inițial doze suficiente pentru a acoperi întreaga populație eligibilă.
Problema apare în 2021, când este semnat un al treilea contract major, care aduce României dreptul – dar și obligația – de a achiziționa aproximativ 39 de milioane de doze suplimentare. Potrivit declarațiilor lui Peiu, decizia a fost luată în condițiile în care cererea reală de vaccin scăzuse deja semnificativ.
De la prevenție la supracomandă
Critica principală vizează lipsa unei evaluări clare a necesarului. Conform datelor invocate, România ar fi avut deja suficiente doze pentru a vaccina peste 23 de milioane de persoane, în timp ce populația eligibilă era estimată la aproximativ 10,7 milioane.
Guvernul condus de Florin Cîțu este indicat ca responsabil pentru comenzile suplimentare, în timp ce executivul ulterior, condus de Nicolae Ciucă, ar fi decis să nu mai preia și să nu mai plătească o mare parte din aceste doze.
Această „strategie pe jumătate abandonată” – cum o descriu criticii – a deschis calea unui conflict juridic de proporții.
Tribunalul din Bruxelles și factura întârziată
Litigiul a ajuns pe masa unui tribunal din capitala belgiană, unde companiile Pfizer și BioNTech au reclamat nerespectarea contractului. În primă instanță, România a pierdut: decizia obligă statul să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze comandate, dar neutilizate.
Hotărârea, executorie, a deschis inclusiv calea unor măsuri de recuperare a banilor prin mecanisme internaționale, inclusiv prin instituții precum Eurocontrol, unde România are sume de încasat.
DNA și suspiciunile de prejudiciu
Cazul nu este doar unul politic sau comercial. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a intervenit în ecuație, invocând posibile încălcări ale legii și lipsa unor analize care să justifice achizițiile masive.
Procurorii vorbesc despre un potențial prejudiciu de peste un miliard de euro, rezultat din contractarea unor cantități mult peste necesar. Ancheta vizează modul în care au fost luate deciziile și cine le-a aprobat.
Un scandal cu miză politică
Declarațiile lui Petrișor Peiu vin într-un context politic tensionat, în care responsabilitatea pentru gestionarea pandemiei devine din nou temă de atac. Acesta îi critică pe lideri precum Siegfried Mureșan, Sorin Grindeanu și Nicușor Dan, sugerând că aceleași forțe politice care au luat deciziile contestate aspiră în continuare la guvernare.
Lecția unei crize
Dincolo de retorica politică, cazul scoate la lumină o problemă mai profundă: cum gestionează statul român situațiile de criză și cât de bine își calibrează deciziile în raport cu realitatea din teren.
Pandemia a fost un test extrem pentru toate guvernele lumii. În România, însă, ecoul acelor decizii pare să se transforme acum într-o povară financiară grea și într-un nou front de luptă politică.
Iar întrebarea rămâne: a fost exces de prudență sau o eroare costisitoare?
