Partidele parlamentare din România au încasat în primele șase luni din 2026 aproape 92 de milioane de lei de la bugetul de stat, iar o mare parte din acești bani s-a dus către presă și propagandă. Datele, analizate de Expert Forum, scot la iveală nu doar dimensiunea finanțării publice, ci și modul diferit în care partidele aleg să cheltuiască aceste sume.
Cine a primit cei mai mulți bani
Cele opt partide parlamentare au beneficiat de subvenții consistente:
- Partidul Social Democrat – 30,4 milioane lei
- Alianța pentru Unirea Românilor – 18 milioane lei
- Partidul Național Liberal – 16,6 milioane lei
- Uniunea Salvați România – 11,8 milioane lei
- SOS România – 7,8 milioane lei
- Partidul Oamenilor Tineri – 6,3 milioane lei
- Partidul Mișcarea Populară – 430.000 lei
- Forța Dreptei – 409.000 lei
În total, suma se apropie rapid de pragul simbolic de 100 de milioane de lei, dacă ritmul se menține până la finalul anului.
Propaganda, principalul „consumator” de bani publici
Din cele aproape 80 de milioane de lei cheltuite efectiv în prima jumătate a anului, cea mai mare felie – 22 de milioane de lei (27,6%) – a fost direcționată către presă și propagandă.
Topul cheltuielilor arată astfel:
- Presă și propagandă – 22 mil. lei
- Personal – 15,7 mil. lei
- Investiții (bunuri mobile/imobile) – 8,4 mil. lei
- Activități politice – 6,4 mil. lei
- Chirii, utilități, consultanță – ~4,5 mil. lei fiecare
Patru categorii concentrează peste două treimi din totalul cheltuielilor, în timp ce restul (transport, sondaje, avocați, telecomunicații) rămân marginale.
Strategii diferite: de la propagandă la investiții imobiliare
Analiza relevă diferențe majore între partide:
- PSD domină la capitolul cheltuieli totale (19,5 mil. lei), cu peste jumătate din buget direcționat spre propagandă.
- PNL are o abordare distinctă: aproape 44% din bani au mers către investiții, inclusiv achiziții imobiliare.
- AUR combină propaganda cu deplasările, având cele mai mari costuri pe acest segment.
- USR se remarcă prin cheltuielile mari pentru personal (aproape 40% din buget).
- SOS România și POT au profiluri mixte, cu accent pe organizare și logistică.
- Partidele mici, precum Forța Dreptei și PMP, cheltuiesc în principal pentru supraviețuire administrativă.
Unele partide au cheltuit mai mult decât au primit
Un alt semnal important: mai multe formațiuni au depășit subvențiile primite:
- PNL – 106%
- SOS România – 105%
- POT – 116%
- Forța Dreptei – 121%
Acest lucru sugerează utilizarea unor fonduri reportate din anii anteriori sau alte surse complementare.
Modelul finanțării publice ridică semne de întrebare
Deși subvențiile sunt legale și menite să asigure funcționarea partidelor, distribuția cheltuielilor ridică întrebări privind prioritățile:
- aproape o treime din bani merg în comunicare și imagine
- investițiile în dezvoltare politică reală sunt limitate
- diferențele de strategie reflectă mai degrabă interese electorale decât instituționale
Într-un an fără alegeri majore, nivelul ridicat al cheltuielilor pentru propagandă sugerează că partidele își mențin permanent mecanismele de influență și vizibilitate.
Concluzie: bani publici, miză politică
Datele arată clar că finanțarea de la buget a devenit o resursă esențială pentru partide, iar modul în care este utilizată reflectă prioritățile fiecăruia.
Cu sume care se apropie de 100 de milioane de lei într-un singur an, discuția despre transparență, eficiență și scopul acestor cheltuieli devine tot mai relevantă în spațiul public.
Foto articol generat cu ajutorul AI.
