România intră într-o perioadă critică pe piața de energie, pe fondul unei secete istorice care a dus debitul Dunării la un nivel minim record. Pentru prima dată în istorie, ambele unități ale Centralei Nucreare de la Cernavodă vor fi oprite din lipsă de apă pentru răcire. În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a lansat un apel public către cetățeni și companii pentru economisirea energiei în intervalul orar 20:00 – 23:00. Situația este complicată și mai mult de problemele simetrice ale țărilor vecine, care pot limita capacitatea de import a României.
Apel la populație și industrie: „Atenție la consum între orele 20:00 și 23:00”
Miercuri seară, premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că, deși în timpul zilei sistemul energetic național (SEN) este echilibrat datorită producției ridicate de energie solară și a noilor capacități de stocare, vârful de seară devine extrem de vulnerabil.
Oprirea celor două reactoare nucleare elimină din rețea o capacitate stabilă de producție care asigura între 15% și 20% din necesarul de energie la orele de consum maxim.
„Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către marii consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu de a avea grijă cât consumă în orele de seară, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie”, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24.
Premierul a avertizat că, dacă în prezent România reușește să acopere deficitul din importuri, în zilele următoare livrările din afara granițelor pot deveni incerte din cauza problemelor similare raportate în regiune.
Premieră istorică negativă la CNE Cernavodă: Ambele reactoare, oprite de secetă
Compania națională Nuclearelectrica a confirmat că Unitatea 2 va fi oprită controlat și deconectată de la rețea pe data de 30 iulie, după ce Unitatea 1 fusese oprită cu doar o zi înainte.
Declanșarea procedurilor de siguranță s-a făcut pe baza celor mai recente prognoze emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA). Scăderea cotele Dunării sub limitele de exploatare admise a impus oprirea preventivă a reactoarelor pentru menținerea marjelor de securitate nucleară.
+-------------------------------------------------------------------------+
| CALENDARUL ESTIMAT PENTRU REPORNIRE |
| |
| [Unitatea 1] -- Oprită pe 28 iulie ---> Estimare repornire: 4 august |
| [Unitatea 2] -- Oprită pe 30 iulie ---> Estimare repornire: 10 august |
| |
| *Perioada de criză este estimată la 1-2 săptămâni, în funcție de ploi |
+-------------------------------------------------------------------------+
Singura oprire similară a centralei din motive de debit scăzut a avut loc în anul 2003, însă la acel moment funcționa o singură unitate.
Criză regională: Probleme la centralele nucleare din Bulgaria, Ungaria și Franța
Seceta severă care afectează continentul european pune la încercare infrastructura energetică din mai multe state membre, restrângând opțiunile de import ale României:
-
Bulgaria: Nivelul scăzut al Dunării ar putea forța oprirea temporară a celor două grupuri de câte 1.000 MW ale centralei de la Kozlodui, avertizează autoritățile de la Sofia. O astfel de decizie ar tăia direct din capacitatea de export către România.
-
Ungaria: Centrala nucleară de la Paks a intrat în a doua etapă de reducere a puterii din cauze termice și hidrologice, scoțând din piață peste 500 MW.
-
Franța: Peste 6.000 MW din capacitatea nucleară (aprox. 10% din total) sunt nefuncționali din cauza lipsei apei de răcire din râuri.
Pentru a asigura continuitatea fluxurilor, Transelectrica și operatorii de transport vecini au convenit, la solicitarea părții române, amânarea oricăror lucrări de mentenanță programate la liniile de înaltă tensiune și stațiile electrice de conexiune.
Cum arată tabloul energetic al României la orele de vârf?
Sistemul național funcționează într-un regim puternic dezechilibrat între zi și noapte:
-
Pe timpul zilei (Soare masiv): Producția fotovoltaică depășește adesea 2.700 MW, la care se adaugă autoconsumul prosumatorilor. România ajunge să exporte chiar și 1.300 MW în orele amiezii, timp în care centralele pe gaz și hidrocentralele își reduc activitatea la minimum.
-
Pe timpul nopții (Vârful de seară): La un consum național moderat, de aproximativ 7.000 MW, oprirea soarelui lasă un gol uriaș. Hidrocentralele cresc producția de la 300 MW ziua la peste 1.600 MW seara (uzinând apa din lacurile de acumulare, în condițiile în care producția de la Porțile de Fier este și ea afectată de debitul fluviului).
-
Măsuri de avarie: Bateriile de stocare au început să descarce 200–300 MW în rețea la orele de vârf, iar termocentralele pe gaze (cum este cea de la Brazi) funcționează la capacitate maximă (peste 1.300 MW).
Cu toate acestea, miercuri seară, cu o singură unitate nucleară oprită și cu o producție eoliană redusă (500 MW), România a fost nevoită să importe deja 1.700 MW. Odată cu oprirea completă a Cernavodă, necesarul de import la orele 20:00-23:00 va crește semnificativ, într-un moment în care și țările vecine își drămuiesc resursele.
