O analiză realizată de Asociația Patria Prima, pe baza unor informații obținute de la Poliția Capitalei prin Legea 544/2001, scoate la iveală diferențe uriașe între secțiile de poliție din București. În perioada 2020-2025 au fost înregistrate peste 352.000 de dosare penale, în timp ce numărul dosarelor cu autori neidentificați rămase în lucru depășea, la sfârșitul anului trecut, 118.000.
Datele analizate de Asociația Patria Prima provin din două solicitări formulate în baza Legii 544/2001 și vizează activitatea tuturor celor 27 de secții de poliție din București în perioada 2020-2025. Printre indicatorii solicitați se numără numărul dosarelor penale înregistrate, soluțiile dispuse, infracțiunile constatate în flagrant, dosarele cu autori neidentificați, cazurile de violență domestică, ordinele de protecție provizorii, petițiile și gradul de ocupare a posturilor.
Potrivit datelor prezentate de asociație, în cei șase ani au fost înregistrate 352.680 de dosare penale. Numărul acestora a crescut de la 53.408 în 2020 la 66.892 în 2024, pentru ca în 2025 să coboare brusc la 53.564.
Scăderea într-un singur an este de aproximativ 20%, iar Poliția Capitalei nu ar fi oferit, în răspunsul transmis, o explicație pentru această evoluție.
O precizare importantă făcută de Patria Prima este aceea că soluțiile în dosarele penale nu sunt dispuse de polițiști, ci de procurori, după efectuarea cercetărilor de către organele de poliție. În schimb, indicatori precum flagrantele, ordinele de protecție provizorii sau numărul dosarelor cu autori necunoscuți țin direct de activitatea poliției.
Sub 5% dintre dosarele soluționate ajung în instanță
Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale analizei este proporția dosarelor în care s-a ajuns la trimiterea în judecată.
În fiecare an din perioada analizată, procentul a fost cuprins între 2,9% și 4,5% din dosarele soluționate. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dosar care a ajuns în fața unui judecător au existat între 18 și 32 de dosare clasate sau închise prin renunțare la urmărirea penală.
Raportarea la numărul dosarelor nou înregistrate oferă procente ceva mai mari, însă tot sub pragul de 5%: 3,2% în 2020 și 4,9% în 2025.
Diferențele dintre secții sunt însă și mai mari. Patria Prima arată că, în perioada de șase ani, Secția 15 a avut o proporție de 7,2% a trimiterilor în judecată raportat la dosarele înregistrate, în timp ce la Secția 23 procentul a fost de numai 2,4%.
La Secția 23, potrivit analizei, au fost clasate aproximativ 40 de dosare pentru fiecare dosar trimis în judecată.
Renunțările la urmărirea penală au explodat în 2024 și 2025
O altă modificare importantă apare în cazul renunțărilor la urmărirea penală.
Între 2020 și 2023, secțiile de poliție din București raportau anual între aproximativ 3.000 și 3.900 de astfel de soluții. În 2024, numărul a ajuns la 8.175, iar în 2025 la 10.789.
Asociația subliniază că este vorba despre o creștere de aproape trei ori în numai doi ani.
Articolul 318 din Codul de procedură penală permite procurorului să renunțe la urmărirea penală atunci când apreciază că nu există interes public în continuarea acesteia, în condițiile prevăzute de lege. Printre criteriile analizate se află gravitatea faptei, timpul scurs și raportul dintre costurile anchetei și urmările produse.
Patria Prima pune această creștere în legătură cu diminuarea stocului de dosare cu autori neidentificați, dar precizează că legătura reprezintă o ipoteză care trebuie verificată de autorități.
Flagrantele au scăzut cu 28% într-un singur an
Datele privind infracțiunile constatate în flagrant indică o altă schimbare majoră.
Între 2020 și 2024, numărul flagrantelor a crescut de la 8.873 la 15.811. În 2025 însă, numărul a coborât la 11.311, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 28%.
Analiza arată că evoluția nu a fost uniformă în București.
În Sectorul 6, patru secții au înregistrat scăderi foarte mari în același an. Secția 25 a pierdut aproximativ 70% din numărul flagrantelor, Secția 21 aproximativ 65%, iar Secțiile 20 și 22 câte aproximativ 57%.
De exemplu, Secția 21 depășise 1.000 de flagrante în 2023, însă în 2025 a ajuns la numai 341.
Patria Prima susține că o asemenea evoluție ridică întrebări privind modul de raportare sau privind resursele alocate activității operative, solicitând explicații Poliției Sectorului 6 și Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Violența domestică: diferențe uriașe între secții
Un alt indicator analizat este cel privind dosarele de violență domestică.
În București, acestea au crescut de la 4.381 în 2020 la 7.732 în 2024, o creștere de aproximativ 76% în patru ani. În 2025, numărul a coborât la 6.069.
Și aici apar însă diferențe spectaculoase între secții.
La Secția 9, numărul dosarelor de violență domestică a crescut de la 227 în 2023 la 461 în 2024. În schimb, Secțiile 20 și 21 au înregistrat în 2025 scăderi de aproximativ 50%.
O posibilă explicație, menționată în analiza Patria Prima, este că modul de încadrare și raportare a unor fapte poate varia de la o secție la alta. Asociația consideră că aceste diferențe ar trebui explicate de Poliția Capitalei, mai ales atunci când modificările sunt foarte mari de la un an la altul.
Șansa de a primi un ordin de protecție diferă radical de la o secție la alta
Diferențele sunt și mai vizibile în cazul ordinelor de protecție provizorii.
În 2025, la Secția 20 din Sectorul 6 au fost emise ordine de protecție pentru aproximativ 58% dintre dosarele de violență domestică. La Secția 11 din Sectorul 3, raportul a fost de numai 13%.
La Secția 13, tot din Sectorul 3, procentul a fost de aproximativ 14%.
La polul opus, Secția 26 din Sectorul 4 a emis în 2025 nu mai puțin de 202 de ordine de protecție provizorii, aproape dublu față de anul precedent.
Diferențele ridică o întrebare esențială: de ce, în condiții legislative identice, practica poate fi atât de diferită între secțiile de poliție?
118.492 de dosare cu autori neidentificați
Poate cel mai important indicator analizat este stocul dosarelor penale cu autori neidentificați.
La sfârșitul anului 2020, cele 26 de secții pentru care au fost furnizate aceste date aveau în lucru 163.095 de dosare cu autori neidentificați.
La 31 decembrie 2025, numărul scăzuse la 118.492.
Reducerea este de 44.603 dosare.
Patria Prima atrage însă atenția asupra modului în care s-a produs această scădere. Numărul trimiterilor în judecată a crescut relativ modest, de la 1.687 în 2020 la 2.616 în 2025, în timp ce unele secții au înregistrat creșteri foarte mari ale renunțărilor la urmărirea penală.
De exemplu, Secția 20 și-a redus stocul de dosare cu autori neidentificați de la 11.117 la 4.696, în timp ce renunțările la urmărirea penală au crescut de la 170 în 2023 la 820 în 2025.
Asociația consideră că reducerea stocului ar putea fi explicată în parte prin închiderea unor dosare, și nu neapărat prin identificarea autorilor. Este însă o interpretare care, pentru a deveni o concluzie certă, necesită explicații suplimentare din partea poliției și parchetelor.
Poliția Capitalei funcționează cu posturi neocupate
Analiza indică și o problemă de resurse umane.
Potrivit datelor obținute, nicio secție de poliție din București nu a avut, în niciunul dintre cei șase ani analizați, toate posturile ocupate.
La sfârșitul anului 2025, gradul mediu de ocupare era de 78,9%.
În anii anteriori, unele secții au funcționat cu procente considerabil mai mici. Secția 2 a avut în 2021 un grad de ocupare de numai 63,8%, Secția 4 a ajuns la 64,1%, iar Secția 27 la 64,9% în 2024.
În același timp, numărul petițiilor, reclamațiilor și solicitărilor nepenale primite de secțiile din București a crescut de la 28.917 în 2020 la 39.629 în 2024. În 2025 au fost înregistrate 37.090.
282 de sancțiuni disciplinare în șase ani
La capitolul disciplină, datele indică 282 de sancțiuni aplicate pe parcursul celor șase ani la nivelul celor 27 de secții.
Majoritatea sancțiunilor au fost mustrări.
Secțiile 13 și 27 nu au înregistrat nicio sancțiune disciplinară în perioada analizată, în timp ce Secția 7 a avut 28 de sancțiuni, iar Secția 25, 27.
Documentele menționează și două destituiri din poliție, la Secțiile 8 și 20.
La nivelul întregii Direcții Generale de Poliție a Municipiului București, 663 de polițiști au fost cercetați disciplinar în perioada 2020-2025, iar 62 au fost trimiși în judecată penală, potrivit datelor prezentate în analiză.
O radiografie care ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri
Datele obținute de Asociația Patria Prima nu demonstrează, prin ele însele, că polițiștii sau procurorii nu își îndeplinesc atribuțiile. Ele arată însă diferențe și schimbări suficient de mari pentru a ridica întrebări privind modul în care sunt administrate dosarele penale în București.
352.680 de dosare penale în șase ani, 118.492 de dosare cu autori neidentificați la sfârșitul lui 2025, o creștere puternică a renunțărilor la urmărirea penală și o scădere de 28% a flagrantelor într-un singur an sunt cifre care merită explicate public.
În cazul victimelor, statisticile nu sunt doar simple coloane într-un tabel. În spatele unui dosar clasat, al unui autor care nu este identificat sau al unui ordin de protecție care nu este emis se află un om care a apelat la instituțiile statului.
Asociația Patria Prima anunță că solicită explicații Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și parchetelor competente în special cu privire la explozia numărului de renunțări la urmărirea penală în 2024 și 2025 și la scăderea spectaculoasă a flagrantelor înregistrate în Sectorul 6.
Datele prezentate în analiză sunt cele comunicate de autorități ca răspuns la solicitările formulate în baza Legii 544/2001. Pentru Secția 7, unele cifre privind dosarele penale sunt aproximative, iar indicatorul privind dosarele cu autori neidentificați nu a fost furnizat pentru această secție.
