Uniunea Europeană pregătește noi reguli pentru protejarea copiilor în mediul digital, iar dacă propunerea va fi adoptată, accesul minorilor la rețele sociale, platforme video, jocuri online și chatboturi bazate pe inteligență artificială ar putea fi restricționat în funcție de vârstă.
Planul face parte din viitorul EU Kids Act, inițiativă a Comisiei Europene destinată creșterii nivelului de protecție a copiilor în mediul online. Documentul pregătit de Bruxelles prevede inclusiv un rol mult mai important pentru părinți în ceea ce privește accesul copiilor la serviciile digitale.
Printre platformele vizate se numără servicii extrem de populare precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, dar și chatboturi AI precum ChatGPT.
Comisia Europeană susține că minorii trebuie să poată beneficia de avantajele tehnologiei, însă în condiții care să îi protejeze de abuz, exploatare și conținut periculos.
Ce s-ar întâmpla în funcție de vârstă
Propunerea europeană introduce mai multe categorii de acces.
Adolescenții care au împlinit 15 ani ar putea să își creeze singuri conturi pe platformele vizate.
Pentru copiii cu vârste între 13 și 14 ani, accesul la rețele sociale și platforme video ar putea fi permis doar prin conturi inițiate de părinți. Acestea ar urma să beneficieze de control parental, un număr limitat de contacte și restricții privind timpul petrecut online.
Copiii cu vârste între 3 și 12 ani ar avea acces la servicii digitale numai prin conturi controlate integral de părinți. În plus, serviciile disponibile pentru această categorie de vârstă ar trebui să respecte standarde speciale de siguranță.
Pentru copiii mai mici de 3 ani, accesul la astfel de servicii ar urma să fie blocat.
Platformele, obligate să verifice vârsta utilizatorilor
Una dintre cele mai importante schimbări propuse de Bruxelles este introducerea unor mecanisme mai stricte de verificare a vârstei.
Rețelele sociale și platformele video ar urma să verifice vârsta utilizatorilor la crearea conturilor, în timp ce platformele de jocuri online ar trebui să efectueze verificarea înainte ca minorii să poată descărca anumite jocuri.
În același timp, companiilor tehnologice li s-ar cere să renunțe la mecanismele despre care autoritățile consideră că pot încuraja comportamentul compulsiv sau dependența.
Platformele ar trebui să ofere și modalități simplificate prin care copiii să poată raporta conținutul periculos, iar părinții ar urma să primească instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și controlarea activității online a copiilor.
Și companiile vor plăti pentru supraveghere
Planul Comisiei Europene prevede și introducerea unei taxe de supraveghere pentru companiile tehnologice.
Banii colectați ar urma să contribuie la finanțarea autorităților care vor monitoriza respectarea noilor reguli și vor interveni în cazul platformelor care nu își protejează suficient utilizatorii minori.
Marile platforme stabilesc deja, în multe cazuri, o vârstă minimă de 13 ani pentru deschiderea unui cont și susțin că au implementat măsuri de protecție pentru copii. Bruxelles-ul consideră însă că actualele mecanisme nu sunt suficiente.
Nu este încă lege
Deocamdată, propunerea nu reprezintă o lege europeană aflată în vigoare.
Comisia Europeană urmează să prezinte oficial proiectul, după care acesta va trebui negociat cu statele membre și cu Parlamentul European. Forma finală a regulilor se poate modifica în urma negocierilor, iar adoptarea lor ar putea dura mai multe luni.
Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, relația dintre copii, părinți și marile platforme digitale s-ar putea schimba radical în Uniunea Europeană.
Practic, Bruxelles-ul vrea ca accesul minorilor la internet să nu mai fie decis în primul rând de platformele tehnologice, ci să fie condiționat de vârstă, control parental și reguli europene de siguranță.
