O situație care ridică serioase semne de întrebare în privința modului în care Ministerul Educației își selectează interlocutorii oficiali este semnalată de Asociația Patria Prima.
În centrul controversei se află Cosmin Olteanu, cunoscut și sub numele de „Emrys LeFay”, activist asociat comunității LGBT și reprezentant al organizației păgâne The New Pagan Dawn. Potrivit informațiilor prezentate de Patria Prima, acesta a fost reținut și ulterior arestat preventiv în septembrie 2024 într-un dosar penal care vizează acuzații privind racolarea și presupuse acte sexuale cu minori proveniți din centre de plasament.
Ulterior, Olteanu a fost eliberat, iar cercetările în dosar continuă. Evident, existența unei anchete penale nu echivalează cu stabilirea vinovăției, aceasta putând fi decisă numai de instanță printr-o hotărâre definitivă.
Problema ridicată însă de Patria Prima este alta.
Potrivit asociației, după episodul din 2024, Cosmin Olteanu a ajuns vicepreședinte al Asociației Studenților și Elevilor Politeiști, ASEP. Iar în iulie 2026, el a participat, reprezentând ASEP și The New Pagan Dawn, la consultări organizate la Ministerul Educației și Cercetării privind noile standarde de evaluare la disciplina Religie.
Informația privind participarea celor două organizații la discuțiile de la Minister este confirmată și de The New Pagan Dawn, care a anunțat public că TNPD și ASEP au susținut la Ministerul Educației puncte de vedere referitoare la noile standarde de evaluare pentru disciplina Religie.
Cine ajunge să discute cu Ministerul despre educația copiilor?
Aici apare întrebarea legitimă pe care Patria Prima o adresează Ministerului Educației: ce verificări au fost făcute înainte ca o persoană aflată într-o asemenea situație să fie acceptată într-o consultare oficială privind educația religioasă?
Nu Ministerul Educației trebuie să stabilească vinovăția sau nevinovăția lui Cosmin Olteanu. Acest lucru aparține exclusiv justiției.
Dar Ministerul poate și trebuie să explice cine sunt persoanele care ajung să participe, în numele unor organizații, la consultări oficiale privind educația copiilor și tinerilor.
Mai ales când vorbim despre un reprezentant al unei asociații care se prezintă drept voce a elevilor și studenților și care, în același timp, reprezintă o organizație religioasă alternativă în discuții despre disciplina Religie.
Iar faptul că persoana în cauză este asociată public și comunității LGBT este, la rândul său, un element de context al profilului său public și asociativ. Apartenența la comunitatea LGBT nu constituie, evident, o faptă reprobabilă și nu poate fi confundată cu acuzațiile din dosarul penal. Întrebarea este însă de ce o persoană aflată într-o asemenea situație juridică și cu un asemenea profil asociativ a ajuns să reprezinte elevi și studenți într-o consultare oficială a Ministerului.
Patria Prima cere Ministerului Educației să explice public în ce condiții a fost acceptată participarea lui Cosmin Olteanu, ce verificări au fost efectuate și în baza căror criterii a fost considerat reprezentativ pentru o asemenea consultare.
Un sistem care pare să nu mai aibă filtre
Cazul readuce în discuție o problemă mai largă privind criteriile pe baza cărora instituțiile de învățământ superior și autoritățile din educație aleg persoanele și organizațiile cu care colaborează.
Patria Prima amintește, în același context, cazul lui Sergiu Meșesan, pe care asociația îl prezintă drept fost condamnat și asociat organizației Getica, despre care afirmă că a ajuns la Universitatea din București pentru a vorbi studenților despre securitate.
Două cazuri diferite, dar care duc la aceeași întrebare: cât de atent verifică instituțiile statului profilul și istoricul celor cărora le oferă acces la mediul educațional?
În cazul lui Cosmin Olteanu, problema nu este apartenența sa la comunitatea LGBT și nici faptul că susține o formă de spiritualitate păgână. Problema pe care Ministerul trebuie să o lămurească este cum a ajuns o persoană aflată în centrul unui dosar penal privind presupuse fapte sexuale cu minori să reprezinte o organizație de elevi și studenți într-o consultare oficială despre educația religioasă.
Dacă Ministerul consideră că nu există nicio problemă, atunci ar trebui să explice public acest lucru.
Pentru că, până la urmă, nu discutăm despre o întâlnire oarecare. Discutăm despre Ministerul Educației, despre reprezentativitate și despre persoane care ajung la masa instituției atunci când se stabilesc reguli pentru educația copiilor României.
