O comandă făcută pe internet s-a transformat într-un dezastru financiar pentru un pensionar belgian în vârstă de 68 de ani. Bărbatul susține că escrocii au reușit să-i golească aproape complet conturile, în care avea economii de aproximativ 168.000 de euro. Totul ar fi început de la un e-mail fals privind livrarea unui colet.
Pascal, un bărbat din Virton, Belgia, aștepta să primească un produs comandat de pe Amazon. În această perioadă, în căsuța sa de e-mail a apărut un mesaj care părea să provină de la compania de curierat Mondial Relay.
I se solicita plata sumei de 38 de euro pentru o presupusă reexpediere a coletului.
Convins că mesajul are legătură cu achiziția sa, pensionarul a accesat pagina indicată și și-a introdus datele cardului bancar. Acesta avea să fie doar primul pas al escrocheriei.
Telefonul care a transformat frauda într-un dezastru
La scurt timp după introducerea datelor, Pascal a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat drept consilier al Keytrade Bank, instituția financiară la care bărbatul își păstra economiile.
Presupusul angajat al băncii l-ar fi avertizat că există o problemă de securitate privind conturile sale. Sub pretextul protejării banilor, escrocii au reușit să continue operațiunea.
În numai câteva zile au fost efectuate 42 de transferuri.
Consecințele au fost dramatice. Din economiile de aproximativ 168.000 de euro, pensionarului i-ar mai fi rămas doar 80 de euro.
„Aveam 168.000 de euro, mi-au mai rămas 80 de euro”, a declarat bărbatul pentru RTL Info.
Schema a început cu un e-mail de phishing
Cazul are caracteristicile unei fraude de tip phishing combinată cu manipularea telefonică a victimei.
Prima etapă constă în transmiterea unui mesaj care imită comunicările unei companii cunoscute. În acest caz, momentul a fost cu atât mai favorabil escrocilor cu cât victima chiar aștepta un colet.
După ce datele bancare sunt introduse pe o pagină falsă, infractorii pot utiliza informațiile obținute pentru continuarea atacului. Uneori, victima este contactată ulterior de persoane care pretind că sunt reprezentanți ai băncii și care încearcă să obțină informații suplimentare sau autorizarea unor operațiuni.
42 de transferuri și întrebări privind sistemele antifraudă
La mai bine de o lună de la incident, Pascal susține că nu și-a recuperat banii. Pensionarul reclamă și faptul că banca nu ar fi intervenit suficient de rapid, în condițiile în care din conturile sale au fost realizate 42 de transferuri într-un interval foarte scurt.
Numărul și frecvența tranzacțiilor ridică astfel întrebări privind modul în care asemenea operațiuni sunt detectate de sistemele antifraudă ale instituțiilor financiare.
Franck Dumortier, cercetător în cadrul Cyber and Data Security Lab al Vrije Universiteit Brussel, a explicat pentru RTL Info că, în principiu, victima ar putea recupera banii dacă investigația stabilește caracterul fraudulos al operațiunilor.
Cazul reprezintă și un avertisment pentru cei care fac cumpărături online. Mesajele privind taxe suplimentare de livrare sau reexpediere, chiar și atunci când par să provină de la firme cunoscute și coincid cu existența unei comenzi reale, trebuie verificate direct pe site-ul sau în aplicația comerciantului ori a companiei de curierat.
Băncile nu solicită prin telefon parole, coduri PIN sau alte date confidențiale și nu ar trebui autorizate transferuri la indicația unei persoane care contactează clientul pretinzând că încearcă să îi „securizeze” contul.
