Avocatul Mihai Rapcea lansează acuzații grave la adresa unor instituții ale statului român și susține că dosarul penal în care este cercetat pentru presupuse fapte legate de antisemitism ar putea avea în spate inclusiv o răzbunare pentru un litigiu imobiliar de aproximativ 18 milioane de euro. Într-un interviu acordat jurnalistului Codruț Burdujan, realizatorul emisiunii „Un Podcast Valah”, Rapcea vorbește despre perchezițiile la domiciliul său, despre ceea ce consideră a fi restrângerea libertății de exprimare, dar și despre un conflict mai vechi cu reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Interviul realizat de jurnalistul Codruț Burdujan, de la DinPort.ro, împreună cu echipa Argesplus și prezentat în cadrul proiectului video „Un Podcast Valah” aduce în atenția publicului un caz controversat, aflat la intersecția dintre justiție, libertatea de exprimare, legislația privind combaterea extremismului și presupuse influențe exercitate asupra instituțiilor românești.
Invitatul, avocatul Mihai Rapcea, susține că problemele sale judiciare nu pot fi separate de activitatea civică și profesională desfășurată în ultimii ani. Mai mult, acesta avansează ipoteza că actualul dosar penal ar avea legătură cu opoziția sa față de atribuirea Palatului Dacia din București pentru realizarea unui muzeu dedicat istoriei evreilor din România.
Afirmațiile avocatului reprezintă acuzații și interpretări personale, care necesită verificarea documentelor judiciare și punctele de vedere ale instituțiilor și persoanelor vizate.
De la un eveniment dedicat lui Eminescu la un dosar penal
Potrivit relatării sale, problemele au început în urma unui eveniment organizat pe 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naționale, în apropierea Ateneului Român.
În cadrul manifestării a fost utilizată o instalație cu imaginea lui Mihai Eminescu, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, și un dispozitiv mecanic care efectua un gest de salut. O filmare realizată cu această ocazie a ajuns pe Facebook, iar autoritățile au apreciat că anumite gesturi surprinse ar putea avea semnificații interzise de legislația privind extremismul.
Rapcea susține că nu a participat efectiv la momentul filmat și că implicarea sa s-a limitat, în principal, la promovarea evenimentului.
„Practic am fost prins în acest dosar din cauza faptului că eu distribuisem, atenție, nu filmarea, care a fost incriminatoare, ci anunțul despre eveniment”, a declarat avocatul.
Acesta afirmă că dosarul său a fost disjuns dintr-o cauză în care era cercetat și unul dintre clienții săi, cunoscut publicului drept „Stegarul Dac”.
Perchezițiile din iunie: „Au căutat absolut orice!”
Unul dintre cele mai tensionate momente ale interviului îl reprezintă relatarea perchezițiilor efectuate în luna iunie la domiciliul avocatului.
Mihai Rapcea afirmă că anchetatorii au verificat nu doar dispozitivele electronice și documentele, ci și cărțile, icoanele, hainele și alte obiecte personale.
„Au căutat absolut orice!”, spune avocatul, care consideră că amploarea verificărilor a depășit limitele necesare investigării faptelor pentru care era cercetat.
Rapcea susține că anumite proceduri privind accesarea dispozitivelor informatice ar fi fost nelegale și afirmă că a obținut o soluție favorabilă la Curtea de Apel în legătură cu unele aspecte ale administrării probelor.
În lipsa documentelor judiciare, întinderea și efectele exacte ale acestei soluții nu pot fi stabilite exclusiv din declarațiile sale.
Avocatul vorbește și despre consecințele profesionale ale anchetei. Potrivit acestuia, accesarea unor date confidențiale din activitatea cabinetului și expunerea mediatică negativă ar fi determinat pierderea unor clienți.
„Fiecare devine propriul gardian”. Critici dure la adresa legislației privind extremismul
O parte importantă a discuției este dedicată așa-numitei „legi Vexler” și legislației conexe privind combaterea antisemitismului, xenofobiei și promovării organizațiilor sau simbolurilor fasciste și legionare.
Mihai Rapcea consideră că anumite formulări legislative lasă un spațiu prea larg interpretării și pot genera autocenzură.
„Asta este forma perfectă de dictatură în care fiecare devine propriului gardian”, afirmă avocatul.
În opinia sa, problema fundamentală este lipsa unor delimitări suficient de clare între exprimarea unor opinii controversate, dezbaterea istorică și faptele care intră efectiv sub incidența legii penale.
Rapcea susține că libertatea de exprimare ar trebui să permită inclusiv discutarea unor teme istorice și politice sensibile, atât timp cât nu există incitare la ură.
Această interpretare este însă una susținută de invitat. Legislația românească sancționează anumite manifestări de antisemitism, incitare la ură, promovare a ideologiilor extremiste și negare sau minimalizare a Holocaustului, iar aplicarea normelor depinde de conținutul concret al faptelor și de analiza juridică.
Acuzații la adresa Institutului „Elie Wiesel”
Interviul capătă o dimensiune și mai controversată în momentul în care Mihai Rapcea indică Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” drept instituție despre care bănuiește că ar fi avut un rol în declanșarea sau susținerea demersurilor împotriva sa.
„Personal, înclin să cred că în spate este acest institut Elie Wiesel”, afirmă avocatul.
Acesta susține că unele dintre afirmațiile sale publice, inclusiv cele referitoare la conflictul din Gaza, ar fi fost interpretate într-o manieră care a contribuit la formularea acuzațiilor penale.
Rapcea contestă în special interpretarea unei declarații făcute în contextul unui protest referitor la situația palestinienilor, despre care afirmă că a fost considerată o formă de minimalizare a Holocaustului.
Este important de precizat că existența unor rapoarte sau evaluări ale Institutului nu demonstrează, prin ea însăși, că instituția ar fi orchestrat o anchetă penală ori că ar fi urmărit un scop de răzbunare.
Palatul Dacia și cele 18 milioane de euro. O posibilă legătură cu actualul dosar?
Cea mai spectaculoasă parte a interviului privește un litigiu mai vechi referitor la Palatul Dacia, imobil istoric situat pe strada Lipscani din București.
Mihai Rapcea susține că Primăria Capitalei ar fi achiziționat clădirea pentru aproximativ 12 milioane de euro și că alte șase milioane ar fi fost investite în reabilitarea acesteia.
Potrivit avocatului, destinația inițială ar fi fost realizarea unui muzeu de artă, însă ulterior s-ar fi încercat atribuirea imobilului pentru amenajarea unui muzeu dedicat istoriei evreilor din România.
Rapcea afirmă că, în procesul decizional, ar fi intervenit inclusiv fostul ambasador american Mark Gitenstein, alături de reprezentanți ai Institutului „Elie Wiesel”.
El susține că ar fi existat presiuni asupra unor reprezentanți ai administrației locale pentru aprobarea proiectului.
Mai mult, avocatul afirmă că a contestat în instanță hotărârea Consiliului General al Municipiului București, obținând anularea acesteia pentru nerespectarea unor cerințe procedurale.
„În momentul acela eu împreună cu un alt cetățean am formulat o plângere împotriva acestei hotărâri a Consiliului General al Capitalei la Tribunalul București”, povestește Rapcea.
Acesta susține că ulterior a formulat și o plângere penală la DNA, vizând presupuse fapte de trafic de influență.
Acuzațiile referitoare la intervențiile diplomatice, presiunile politice și presupusele interese economice nu sunt demonstrate prin transcriptul interviului. De asemenea, o eventuală anulare a unei hotărâri administrative nu constituie, în sine, dovada săvârșirii unei infracțiuni de corupție.
„Se pare că le-am dat gaură de 18 milioane de euro”
Pornind de la acest episod, Mihai Rapcea avansează ipoteza că ostilitatea unor reprezentanți ai Institutului „Elie Wiesel” față de persoana sa ar avea originea în litigiul privind Palatul Dacia.
„Vreau să se știe adevăratul motiv pentru care apar în acest raport: se pare că le-am dat gaură de 18 milioane de euro”, afirmă avocatul.
Rapcea susține că, după contestarea proiectului, ar fi început să fie prezentat public drept antisemit, inclusiv în intervenții ale conducerii Institutului.
El indică în acest context numele lui Alexandru Florian, directorul instituției.
Legătura dintre litigiul imobiliar și dosarul penal actual rămâne însă o ipoteză formulată de avocat, nefiind prezentate în interviu probe care să demonstreze o relație cauzală între cele două situații.
Codruț Burdujan: unde se termină combaterea extremismului și unde începe restrângerea libertății?
Pe parcursul interviului, jurnalistul Codruț Burdujan ridică o serie de întrebări privind responsabilitatea funcționarilor publici, independența justiției și riscurile unor interpretări excesive ale legislației penale.
Discuția depășește cazul particular al lui Mihai Rapcea și ajunge la problema raportului dintre autoritatea statului și drepturile cetățenești.
Realizatorul podcastului atrage atenția asupra efectelor pe care anchetele penale și expunerea publică le pot avea asupra persoanelor cercetate, inclusiv înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
O altă temă abordată este riscul ca persoane fără experiență juridică să nu poată anticipa consecințele unor exprimări publice controversate.
În acest context, cei doi interlocutori discută despre autocenzură, despre responsabilitatea instituțiilor judiciare și despre necesitatea unor limite legislative clare.
Ce urmează pentru Mihai Rapcea?
Spre finalul interviului, avocatul vorbește despre situația sa profesională și despre așteptările pe care le are de la justiție.
Deși critică dur modul în care a fost instrumentată ancheta, Rapcea afirmă că încă speră într-o soluție corectă.
„Am încredere în justiție”, declară acesta, exprimându-și speranța că magistrații vor analiza obiectiv probele și contextul faptelor.
Totodată, avocatul își exprimă dorința ca viitorul Parlament să reanalizeze legislația privind combaterea extremismului, pentru a elimina ceea ce el consideră a fi posibilități de interpretare abuzivă.
În ceea ce privește activitatea online, Rapcea spune că poate fi urmărit în continuare pe o nouă pagină de Facebook, în grupul „Poiana lui Rapcea”, precum și prin materiale redistribuite pe YouTube și TikTok.
Un interviu cu acuzații grave, care necesită răspunsuri oficiale
Interviul acordat de Mihai Rapcea jurnalistului Codruț Burdujan ridică întrebări privind proporționalitatea măsurilor judiciare, protejarea libertății de exprimare și transparența deciziilor administrative.
În același timp, acuzațiile de corupție, trafic de influență și răzbunare instituțională formulate de avocat sunt de o gravitate deosebită și nu pot fi considerate fapte dovedite în absența unor documente și verificări independente.
Pozițiile Institutului „Elie Wiesel”, ale persoanelor nominalizate și ale autorităților judiciare sunt esențiale pentru clarificarea aspectelor controversate.
Interviul integral cu avocatul Mihai Rapcea, realizat de jurnalistul Codruț Burdujan, poate fi urmărit în cadrul emisiunii „Un Podcast Valah”, o producție video care aduce în dezbatere teme sensibile ale societății românești.
