Nu a plouat niciun strop de două luni, însă acest lucru nu face rău viţei-de-vie, care, îngrijită aşa cum trebuie, a dat nişte struguri de toată frumuseţea. Chiar dacă Argeşul nu este un judeţ preponderent vini-viticol, strugurii din toamna aceasta s-au copt în voie şi sunt plini de dulceaţă.
Deja s-au vândut strugurii de Argeş
În afară de Institutul de Vinificaţie de la Ştefăneşti, care face şi producţie de vin şi nu a cules încă toate suprafeţele, în general, proprietarii de vie din judeţ nu numai că au cules toţi strugurii, dar i-au şi vândut. „Producţia de anul acesta se ridică la 3200 de kilograme de struguri culeşi de pe un hectar de viţă-de-vie, iar marea parte a producţiei a fost deja şi vândută, preţul fiind de aproximativ 1,5 lei pe kilogram, ceva mai mare pentru strugurii de masă. Cerinţa a fost foarte mare şi producţia, foarte bună”, spune Radu Dincă, directorul Direcţiei Agricole Argeş.
Struguri sănătoşi
Temperaturile ridicate şi lipsa ploii au dus la coacerea mai rapidă a strugurilor şi bobul a acumulat mai puţină apă şi mai multă aromă şi dulceaţă. Mai mult decât atât, se pare că anul acesta strugurii au fost feriţi şi de dăunători şi boli specifice şi s-au putut dezvolta în voie. Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie, la nivelul judeţului Argeş, este de 1160 de hectare, 48 de hectare fiind plantate cu vie de masă, 824 de hectare cu vie roditoare, pentru vin, 254 de hectare cu hibrizi şi 35 de hectare de vie neroditoare, loturi cu struguri nobili de vin. „Cele 35 de hectare au fost înfiinţate cu fonduri structurale şi încă nu sunt roditoare, însă este vorba de soiuri nobile, pentru vin, suprafeţele fiind deţinute de şase fermieri din zona Costeşti-Buzoieşti şi Ştefăneşti”, spune directorul Direcţiei Agricole Argeş, Radu Dincă.
Argeşul are nevoie de mai multă vie
În acest moment, suprafeţele cultivate cu viţă-de-vie sunt sub jumătate din „capacitatea” judeţului Argeş, în mod normal fiind necesar să fie cultivate nu mai puţin de 3000 de hectare. Aceasta era suprafaţa de viţă-de-vie cultivată la nivelul acestui judeţ înainte de 1989, multe dintre suprafeţe fiind distruse din cauza retrocedărilor şi a neglijenţei proprietarilor care le-au luat în posesie.
