Tezaurul de la Pietroasa este expus în Argeş
Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii – Goleşti a expus Tezaurul de la Pietroasa, „Cloşca cu puii de aur”, în colaborare cu Muzeul Judeţean Buzău. O copie a tezaurului va fi prezentată publicului în perioada 1 martie – 1 iunie 2012, în Salonul de Iarnă al Conacului Goleşti. Datorită faptului că majoritatea celor care au intenţionat să fure sau să vândă acest tezaur au murit, s-a crezut, multă vreme, că au fost cu toţii urmăriţi de blestem. Din el au mai rămas doar 12 piese din 24 câte s-a crezut că avea iniţial, toate lipsite de pietrele preţioase sau semipreţioase care le împodobeau. În Argeş este expusă una dintre cele trei copii realizate de bijutierul Casei Regale de Habsburg, originalul fiind păstrat la Muzeul Naţional de Istorie.
Cel mai mare tezaur din aur şi pietre preţioase din lume
Pe 25 martie 1837, în ziua de Buna Vestire, doi ţărani din Pietroasa Mică, pietrari de ocazie, au descoperit pe terasa înaltă a Gârlei Urgoaia, sub marginea platoului Via Ardelenilor, celebrul şi râvnitul tezaur din Europa: vestita Cloşcă cu puii de aur. Tezaurul Cloşca cu puii de aur este cel mai mare tezaur din aur şi pietre preţioase descoperit, până în 1922, când a fost găsit mormântul lui Tutankamon. În decursul timpului, tezaurul a avut un periplu dramatic, fiind furat de mai multe ori şi, parţial, distrus, majoritatea celor implicaţi având parte de o moarte violentă. Tezaurul a fost restaurat, parţial, de Paul Telge din Berlin, bijutierul Casei de Habsburg şi apropiat al Casei de Hohenzolern a României.
După incendiul din 1884, Cloşca cu puii de aur a fost depusă într-o casă de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni. Doi ani mai târziu, în 1886, tezaurul este transportat la Berlin, unde Paul Telge îl restaurează pentru ultima oară, dându-i forma şi aspectul actual. Cu acea ocazie, restauratorul face patru copii după fiecare piesă din tezaur, turnate dintr-un aliaj foarte apropiat cu aurul, care nu-şi schimbă, în timp, culoarea, aspectul şi forma. Astăzi, Cloşca cu puii de aur se află în Sala Tezaur a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Din tezaurul compus, iniţial, din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 20 kg. Una dintre cele 4 replici realizate de celebrul bijutier al Casei de Habsburg va putea fi admirată la Muzeul Goleşti.
Micul „sat” tradiţional de la Goleşti
Muzeul Goleşti oferă vizitatorilor piese tradiţionale originale, de la case tradiţionale româneşti, primării tradiţionale, o şcoală aşa cum era ea acum aproape un secol, bordeie construite mai mult în pământ, toate oferind un aer impresionant locului. Aici s-au turnat scene de film, s-au făcut şedinţe foto, videoclipuri şi emisiuni de televiziune, dovadă că Muzeul Goleşti are ce ne arăta.
Cursuri de echitaţie
Pasionaţii de echitaţie pot să exerseze tot la Goleşti. Contra sumei de 25 de lei, doritorii pot călări 30 de minute, iar pentru copii există ponei. Dacă nu aţi încercat niciodată această activitate, nu-i nicio problemă pentru că există instructor specializat. Parcul de echitaţie de la Goleşti a fost deschis în toamna anului 2009. Călăreţul este învăţat apoi cum să urce în şa, cum să îşi aranjeze scările în funcţie de înălţime şi cum să se ţină în şa.
Tarife pentru muzeu şi cursuri de echitaţie:
Un bilet de intrare la Muzeul Goleşti costă 5 lei pentru adulţi şi 2,5 lei pentru copii şi elevi, iar pentru 30 de minute de plimbare cu un cal trebuie să plătiţi 25 de lei. Dacă doriţi să învăţaţi cu adevărat să călăriţi, puteţi să vă faceţi un abonament de 10 şedinţe plus una gratuit, care costă 250 de lei. 10 minute de echitaţie cu un ponei costă 10 lei.
