Mai toată presa locală, și nu numai, a anunțat, în urmă cu câteva zile, că 33 de controale au fost efectuate de către DIICOT și alte organe ale statului la sediul unor agenți economici și instituții. Pe scurt, conform comunicatului DIICOT, este vorba despre constituirea unui grup infracțional organizat, „în scopul comiterii infracțiunilor de delapidare, înșelăciune, fals intelectual, uz de fals, instigare la fals intelectual, colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deşeuri, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, care poate provoca o daună semnificativă calităţii aerului, calităţii solului sau calităţii apei ori animalelor sau plantelor, deturnarea licitațiilor publice și îngroparea deșeurilor.” Totul s-ar fi desfășurat chiar din anul 2012 încoace…
Dintr-un comunicat al IPJ Argeș aflăm că: Prin raportarea ca fiind reciclate către organizațiile pentru transferul responsabilității a unor cantități cât mai mari de deșeuri, pentru îndeplinirea obligațiilor anuale asumate față de producătorii de deșeuri, (cantități ce nu au existat în realitate și care au fost facturate în mod fictiv ca fiind vândute/predate către diverși reciclatori/colectori) ar fi fost creat un prejudiciu Administrației Fondului pentru Mediu.
Prejudiciul a reprezentat contribuția ce ar fi trebuit achitată de către OIREP-uri (Organizaţii care Implementează obligaţiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului) pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislaţia în vigoare şi cantităţile efectiv valorificate, respectiv gestionate în numele clienţilor pentru care au preluat obligaţiile.
Zeci de firme și de instituții, iertate de controalele AFM!
Înainte de a intra, mai adânc, în subiect, haideți să aflăm cam ce hram poartă Administrația Fondului de Mediu. Accesând site-ul instituției, aflăm că: Administrația Fondului pentru Mediu este principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plătește” și „responsabilitatea producătorului”.
Administrația Fondului pentru Mediu funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului. Administraţia Fondului pentru Mediu gestionează programe finanţate din fonduri naţionale şi este finanţată integral din venituri proprii şi răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Fondul pentru mediu este fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială ce stabileşte şi destinaţiile acestora. Administraţia Fondului pentru Mediu susţine finanţarea în vederea dezvoltării durabile a României. Administraţia Fondului pentru Mediu se adresează unei categorii largi de beneficiari: operatori economici; ong-uri; unităţi administrativ-teritoriale; unităţi şi instituţii de învăţământ; composesorate şi ocoale silvice; unităţi de cult; instituţii publice; asociaţii de dezvoltare intercomunitară; institute de cercetare-dezvoltare; asociaţii de proprietari; persoane fizice; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, care prin implementarea şi derularea de programe contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, şi în acelaşi timp, conştientizează publicul asupra problemelor de mediu.
Pentru aceia care nu sunteți familiarizați cu limbajul de lemn specific instituțiilor publice din România, Administrația Fondului de Mediu (AFM) administrează milioane sau chiar zeci de milioane de euro anual, pentru fiecare program, bani ,,recoltați’’ în special de la firmele și instituțiile care generează, sub diferite forme, gunoi.
Acum, ținând cont de comunicatul DIICOT privind paguba AFM prin nerespectarea unor dispoziții ale administrației publice locale și ale unor firme din domeniu, timp de aproape 12 ani, ne punem și noi întrebarea ce a păzit chiar corpul de control al AFM. Păi, nu am scris până acum, însă AFM are în subordine și un corp de control care, cel puțin teoretic, ar trebui să vegheze ca toate lucrurile să fie în regulă, ca modalitate de lucru, dar și ca flux financiar, în acest domeniu. Nu îți trebuie un IQ de peste 150 să îți dai seama că AFM a fost, practic, păgubit, chiar prin modul haotic și chiar ilegal în care propriul corp de control și-a făcut treaba. Șeful corpului de control al AFM este un anume Aurelian Dobre, care ocupă această funcție de peste un deceniu. Între timp, atât la șefia AFM, cât și la cea Ministerul Mediului s-au perindat o grămadă de oameni. Sursele noastre ne-au informat că, în acești 12 ani, perioadă în care DIICOT spune că s-au furat, practic, zeci de milioane de euro, corpul de control al AFM a verificat de nenumărate ori atât groapa de gunoi de la Albota, firmele și instituțiile incluse în acest circuit al banului nu tocmai curat… Iar aici vorbim de mari firme colectoare, de mari procesatori, de ditamai groapa de gunoi, nu de vreo firmă de salubrizare a vreunei comune cu 2.000 de locuitori. Dacă AFM a fost mumă pentru aceste entități, în schimb a fost o adevărată ciumă pentru micile firme, unele fiind băgate în faliment. Tot sursele noastre ne-au informat că, nu foarte demult, inclusiv Primăria Pitești a fost ,,iertată’’ , dacă putem să spunem așa, după un control al AFM, încă o dovadă că neregulile de la Albota, de la firma lui Gigi Văsâi și de la ADI Servsal Argeș erau cunoscute, de ani buni, la cel mai înalt nivel la Ministerul Mediului.
Războiul dintre ,,palate’’ și izul pestilențial de la Albota
Foarte mulți se întreabă de ce, după atâta timp, după atâția bani tocați și după zeci de controale buboiul pestilențial de la Albota, de la instituțiile implicate și de la firmele care au produs zeci de milioane de euro în acești ani a explodat abia acum. Tot surse de-ale noastre ne-au anunțat că recentele percheziții nu au, la bază, nici vreun raport al AFM (cei de acolo au dormit, interesați, ani de zile în bocanci când a fost vorba de mafia gunoiului din Argeș), ci practic un denunț venit din zona Primăriei Pitești. Da, ați citit bine, este vorba de un denunț de-l unor băieți din anturajul lui Cristian Gentea împotriva unor interese financiare și nu numai ale grupului lui Ion Mînzînă, președintele CJ Argeș. Nu este vorba de un război neapărat politic, cât mai ales de unul al banului. Ca o bomboană de pe colivă, reprezentanți ai firmei Salubris se apucaseră de contractarea instituțiilor și agenților economici cu doar câteva zile înainte de percheziții… Dar despre aceste aspecte, într-un episod care va fi postat pe Argesplus, zilele următoare.
