România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în
condițiile în care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la
criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de
coronavirus, arată o analiză realizată de Frames și Agenția de
Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). În ritmul în care
efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane
de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să
ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața
țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu
măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea
business-ului dincolo de perioada stării de urgență.
România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu
multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de
operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i
acoperi rănile grave.
Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să
moară, iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu
dizabilități care nu îi vor mai permite să ducă o viață normală.
Așa arată, potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o
lună de ,,coronacriză economică’’.
Estimările Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de
peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la
vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate
de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai
sumbre.
,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își
suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul
furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a
înghețat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își
vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună.
În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la
finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii de la Frames.
,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea
perioadă. Sunt peste 1 milion de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au
mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți
aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu
asistați social? Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’,
afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru
Dezvoltarea Afacerilor.
POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ
Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a
business-ului, pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan
Marshall’’, dincolo de cele care vizează starea de urgență.
,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru
perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe
termen mediu și lung. Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de
Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează
credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan
concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze
încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru
cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen
economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă
Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2%
din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară
care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă
30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor
crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru
investiții în infrastructură.
Cehia a anunțat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50
mld.euro), Polonia alocă 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru
susținerea economiei, din care 30 mld. de zloți pentru investiții în
infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la
euro.
,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de
Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de
miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea
mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să
adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au
completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de
produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm
într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut
startul’’, afirmă analiștii.
,,Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni
pentru construcții, emise de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru
lucrările de infrastructură publică’’, mai spun aceștia.
Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din
cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru
susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială
privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își
plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a
salariilor în sectorul public.
Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa
cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine.
,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi
afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În
conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru
bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de
1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste
doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea
consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degrabă nevoie de măsuri de
restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public
este necesară, trebuie pusă în practică imediat după criză, însă nu prin
manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile
dintre angajați (public/privat)’’, arată analiza Frames & ACDA.
,,Statul poate funcționa cu 50% din angajați, dacă este să ne luăm după
planurile de tăieri salariale anunțat de Guvern. Este nevoie doar de
voință politică, de dorința de a face, în sfârșit, reformele de care
economia românească, sistemul public, au nevoie’’, a declarant Cristian
Lungu.
Potrivit experților de la ACDA, digitalizarea ANAF – măsură care va duce
la creșterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată și
impozitarea progresivă în sectorul public trebuie să se afle în
prim-plan.
DE CE EXPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ?
În timp ce alte țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le
ofere joburi și să îi țină în țară, România exportă muncitori pe bandă
rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și
Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români.
Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor
privind starea de urgență, această situație arată lipsa de viziune a
autorităților române în privința forței de muncă.
,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia
românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne
conserva forța de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu
uităm că, acum câțiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem
nevoie de medici. Acum, în această situație incertă, este nevoie, mai
mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care vor să rămână în
țară, un plan concret prin care acești oameni să fie păstrați în țară,
nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinația Occident. Să îi
implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigații,
în construcțiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, școli
etc.)’’, a declarat Negrescu.
NEVOIA DE LEADERSHIP
România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni
care să uite de interesele electorale și care să ia măsuri drastice,
chiar dacă nepopulare.
,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional?
Pentru că un program de finanțare va veni cu condiționalități clare,
precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de
bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat
căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM,
SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL.
Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanților. Din
păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei pe altarul
intereselor electorale’’, afirmă analiștii.
Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii
ani.
,,Factura intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf și
îndesat. În timp ce alte țări din regiune vor crește economic, noi vom
spera, în continuare, că ne vor salva multinaționalele, că mediul de
afaceri va plăti taxele și impozitele majorate pe care autoritățile le
vor institui, mai mult ca sigur, după examenul electoral din toamnă. Vom
avea din ce în ce mai puține șanse să construim drumuri, spitale, școli,
pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat de clienții de partid, de
interesele politice, de programe fără noimă economică precum PNDL’’,
arată analiza Frames & ACDA.
Potirivit analiștilor, de vină pentru această situație este întregul
spectru politic.
,,Niciunul dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de
depășirea acestei crize. Niciuna dintre formațiuni nu a pus pe masă un
plan concret de măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de
mesajele cu caracter electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat
zeci de propuneri, de soluții, de măsuri menite să ofere o relansare
rapidă a economiei, după perioada de urgență. Niciuna dintre aceste
măsuri nu a fost asumată’’, spun experții.
Între timp, în absența unor măsuri concrete de aplanare a efectelor
crizei, situația bugetară a României se înrăutățește pe zi ce trece.
Încasările au scăzut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au
crescut cu 20 de miliarde de lei. În esență, în numai o lună, deficitul
bugetar s-a adâncit cu 3 procente.
,,Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți
funcționa, ca stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar.
Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu
aparatul public, trebuie anunțată decizia anulării creșterii pensiilor
cu 40% din septembrie și impozitarea pensiilor speciale. Trebuie
renunțat la PNDL, programul politic de finanțare pentru baronii locali
și trebuie investit masiv în dezvoltarea infrastructurii, de la
autostrăzi (Pitești-Sibiu, Comarnic-Brașov, Iași-București,
Craiova-Pitești la cale ferată de mare viteză (București-Cluj Napoca,
București-Craiova, București-Timișoara, București-Iași etc) și
aeroporturi (al doilea aeroport internaținal al capitalei, aeroporturi
extinse la Brașov, Craiova, Cluj, Iași, Constanța, Sibiu, Timișoara
etc.) ’’, a declarat Adrian Negrescu.
Potrivit experților Frames & ACDA, este nevoie, totodată, de dezvoltarea
unui program național solid și predictibil de susținere a inițiativei
antreprenoriale care să includă toate programele naționale și europene
pentru IMM-uri, cu bugete extinse provenite atât din sumele primite de
la Uniunea Europeană cât și din redirecționarea sumelor obtinute din
reducerea salariilor si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale
plus mecanisme de minimis care să cuprindă credite fiscale.
,,IMM-urile trebuie să reprezinte coloana vertebrală a unei economii
moderne. Noi, din păcate, ne aflăm pe ultimul loc în UE ca număr de
IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab
capitalizate și activează într-un mediu în care creditarea este
inaccesibilă, iar blocajul financiar se amplifică. Exact acestea vor fi
viitoarele victime ale crizei’’, a declarat Cristian Lungu, managerul
ACDA.
În domeniul IMM-urilor, este necesar ca statul să adopte un pachet de
digitalizare oferit sub forma de voucher de 500 de Euro/primele 12 luni
care să include o licență CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei
afaceri – CRM, ERP, etc.
Statul ar trebui, de asemenea, să subvenționeze finanţarea costurilor cu
achiziționarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la
înfiinţare și să încurajeze angajărilor, prin reducerea cu 50% a taxelor
salariale.
De asemenea, este nevoie de o regândire a urmatoarelor programe
naţionale pentru IMM-uri pentru ieșirea din criză, de la extinderea
codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect.
,,Creșterea numărului de finanțări anuale de la 10.000 la 30.000 de
proiecte, însoțit de o focusare pe proiectele care vizează producția,
industriile creative si IT-ul trebuie să se afle în prim-plan’’, afirmă
Cristian Lungu.
Experții spun totodată că, fără împrumuri masive care să finanțeze
programe naționale de dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie.
,,România, o țară cu un potențial agricol imens, importă alimente.
Importăm electricitate deși avem capacități de producție suficiente,
importăm gaze deși avem resurse uriașe în Marea Neagră. Importăm bulion
deși cultivăm roșii care putrezesc pe câmp. Timpul nu iartă. Cum nu ne-a
iertat când ne jucam de-a mineriadele, când alungam medicii din țară,
când ,,nu ne vindeam țara’’, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul
Frames.