Politica românească intră într-o nouă etapă a reconfigurărilor, în care alianțele de conjunctură și transferurile de parlamentari fac tot mai greu de identificat granița dintre partidele „sistemului” și formațiunile care s-au prezentat drept anti-sistem.
O analiză publicată de Ziare.com, semnată de Alexandru Negrici, pune sub lupă ultimele mișcări din Parlament și ridică o întrebare incomodă: dacă PSD și PNL ajung să colaboreze punctual cu AUR, SOS sau POT, cine mai poate spune cu certitudine cine este „sistemul” și cine este „anti-sistem”?
PSD și AUR, umăr la umăr în Parlament
Unul dintre cele mai recente episoade s-a consumat marți, când parlamentarii PSD și AUR au votat împreună pentru modificarea componenței Biroului Camerei Deputaților.
În urma votului, două funcții de secretar al Camerei, care reveneau PNL și USR, au ajuns la reprezentanți ai AUR și SOS România.
Propunerea a fost inițiată de Natalia Intotero, vicepreședinta Camerei Deputaților din partea PSD, și a fost adoptată cu voturile social-democraților și ale parlamentarilor AUR.
Pentru un partid care s-a poziționat constant în opoziție față de „sistem”, AUR ajunge astfel să colaboreze punctual cu unul dintre cele mai vechi partide ale politicii românești.
Iar situația ridică o problemă mai largă: discursul politic și realitatea parlamentară par să meargă în direcții diferite.
PNL atrage un senator ales pe listele POT
În aceeași zi, un alt episod a alimentat discuția despre traseismul politic.
Senatorul Liviu Fodoca, ales pe listele POT Sălaj și devenit ulterior neafiliat, a anunțat în plen că trece la PNL.
În paralel, senatorul Ionel Carp, ales pe listele SOS România și afiliat grupului PSD, a anunțat trecerea la grupul Pace Întâi România.
Sunt mișcări care se înscriu într-un proces mai amplu de transferuri și repoziționări parlamentare, pe fondul negocierilor pentru formarea unei noi majorități și a unui nou guvern.
„Interesul național”, explicația pentru schimbarea taberei
Potrivit analizei Ziare.com, politologul George Jiglău consideră că traseismul politic nu reprezintă o noutate pentru Parlamentul României. Fenomenul a existat în legislaturi succesive și a contribuit la deteriorarea imaginii Parlamentului și a clasei politice în ochii alegătorilor.
Una dintre justificările cel mai des folosite de parlamentarii care își schimbă tabăra este „interesul național”.
Problema este că aceeași sintagmă poate fi folosită pentru a justifica aproape orice schimbare de poziție: plecarea dintr-un partid, intrarea într-o altă formațiune, susținerea unei legi sau chiar o alianță cu adversarii politici de ieri.
În aceste condiții, alegătorul poate ajunge să se întrebe dacă principiile politice mai au vreo valoare după ce se încheie campania electorală.
Un „cordon sanitar” cu breșe
George Jiglău descrie situația politică prin imaginea unui „cordon sanitar permeabil”, care poate fi traversat atunci când miza este obținerea unei majorități sau accesul la anumite funcții.
Este, de fapt, una dintre contradicțiile majore ale politicii românești actuale.
În discursurile publice, partidele se delimitează unele de celelalte. În Parlament însă, voturile pot produce alianțe surprinzătoare, iar interesele de moment pot apropia formațiuni care, în fața electoratului, se prezintă drept adversare ireconciliabile.
PNL și USR, tot mai departe?
Analiza citată pune sub semnul întrebării și viitorul relației dintre PNL și USR.
Liberalii au susținut recent în Senat o lege care îl afectează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, justificându-și poziția prin „interesul național”. Decizia a provocat nemulțumiri în USR și a alimentat speculațiile privind o posibilă ruptură între cele două partide.
Dacă aceste tensiuni se adâncesc, actualele repoziționări parlamentare ar putea fi mai mult decât simple episoade de moment.
Ele ar putea prefigura noi tabere politice pentru alegerile din 2028.
Politica românească, între principii și calcule
Un lucru pare tot mai evident: perioada în care partidele puteau fi împărțite simplu între „sistem” și „anti-sistem” devine din ce în ce mai greu de definit.
PSD poate vota cu AUR. PNL poate prelua parlamentari aleși pe listele POT. USR și PNL pot vota împreună într-o situație și se pot afla în conflict în alta.
La nivel declarativ, fiecare partid își păstrează propriul discurs și propriile principii. La nivel parlamentar însă, aritmetica voturilor și necesitatea de a construi majorități pot schimba rapid configurația politică.
Iar pentru electorat rămâne întrebarea pe care o ridică și analiza Ziare.com: dacă toate partidele ajung, în anumite momente, să colaboreze cu „sistemul”, mai poate exista cu adevărat un „anti-sistem”?
Articol realizat pe baza analizei publicate de Ziare.com, semnată de Alexandru Negrici, la 2 septembrie 2026.
