În plină criză economică, una care nu se va sfârși prea curând, Raluca Țurcan, ministrul liberal al Muncii, propune ca salariul minim să crească, de la 1 ianuarie, cu peste 10%, adică de la 2.300 la 2550 de lei. Mulți vor spune că e o măsură binevenită, în special angajații, însă nu este o veste deloc bună pentru angajatori, în special cei mici. Cum în ultimii doi ani, din cauza restricțiilor cauzate de pandemie, cele mai multe dintre IMM-urile românești s-au trezit decapitalizate, pline de datorii la stat sau/și la bănci, o creștere a cheltuielilor cu salariile, chiar și de 10-11%, va duce la închiderea multora dintre ele.
Dacă judecăm social, este o măsură binevenită, la fel și din punct de vedere fiscal-statul încasând mai mulți bani din contribuțiile sociale, însă economic va fi un faliment. Dacă statului condus spre dezastru de către PNL i-ar fi păsat câtuși de puțin de soarta salariaților și a economiei, în general, ar fi aprobat propunerea USR (una dintre puținele idei bune ale lor în acest an) de a avea taxe ZERO pentru salariul minim. În acest caz, cei mai amărâți dintre salariații români ar fi rămas cu 2300 de lei în buzunare, nu cu 1500, așa cum vor rămâne după creșterea promisă de liberali. Angajații cu salariul minim ar fi avut de câștigat foarte mult, firmele, în lipsa unor măsuri de protecție anticriză promovate de stat, nu ar fi fost decapitalizate și mai mult. Statul, în schimb, ar fi rămas fără o parte din bani la buget, chestie de nedorit pentru un monstru care, de la an la an, are nevoie de tot mai multe resurse pentru devorare.
Din păcate, tot firmele private vor fi obligate să suporte aceste creșteri salariale, dintr-un profit foarte mic sau inexistent. Nici nu trebuie să fii mare analist economic pentru a realiza ce se va întâmpla mai departe: multe firme vor recurge la concedieri sau se vor închide, altele vor recurge la creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor ca să-și acopere măririle salariale și să reziste în această perioadă cruntă…
Conform Economica.net, Guvernul a propus creşterea salariului minim cu 10,9%, de la 1 ianuarie, de la 2.300 la 2.550 de lei. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a anunţat că se estimează peste 1,9 milioane de beneficiari, impactul bugetar depăşind 1,8 miliarde de lei. Guvernul propune o creştere brută a salariului minim de aproape 11%, respectiv o creştere netă de 10%, de la 1 ianuarie 2022, şi o formulă de calcul care să fie aplicată începând cu aceeaşi dată şi pentru anii următori, a declarat premierul Florin Cîţu, marţi, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
„Aş vrea să aprobăm în premieră, să avem o variantă a salariului minim şi a formulei şi a dinamicii pe următorii ani până la 1 octombrie dacă se poate. (…) Ceea ce propunem noi este o creştere brută de aproape 11%, ceea ce înseamnă o creştere netă a salariului minim de la 1 ianuarie de 10% şi cu o formulă care să fie aplicată de acum încolo, de la 1 ianuarie 2022”, a afirmat premierul.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a explicat propunerea Executivului şi care va fi numărul beneficiarilor.
„Astăzi purtăm o primă discuţie aplicată pe o variantă de majorare a salariului minim pe care o propunem pentru 1 ianuarie. În premieră, această propunere vine la finalul lunii septembrie. Varianta pe care am discutat-o cu domnul prim-ministru şi suntem în măsură să o discutăm pleacă de la propunerile pe care le-au făcut, deopotrivă, sindicatele şi organizaţiile patronale şi asigură o majorare a salariului minim brut de 10,9%, ceea ce înseamnă o majorare de la 2.300 la 2.550. Această formulă nu este inventată de noi, este o formulă predictibilă în baza căreia vor putea beneficia aproximativ 1.970.000 de oameni, care în momentul de faţă se află cu venituri până la acest plafon, ceea ce înseamnă 34,7% din numărul total de salariaţi activi”, a arătat Raluca Turcan.
Impactul financiar al majorării, potrivit ei, va fi unul consistent, de aproximativ 1,8 miliarde de lei.
„Majorarea pe net este de 10% şi este ancorată în creşterea salariului minim, creşterea ratei inflaţiei, creşterea reală a productivităţii pe persoană ocupată şi, de asemenea, am luat un procent de 90% din creşterea salariului mediu în loc de 50%, cât era până acum, sau chiar 75%, cât a fost o variantă luată în discuţie. Am mai introdus şi un coeficient de corecţie, care se stabileşte ca procent în funcţie de creşterea economică şi este diferenţa dintre creşterea economică la începutul anului 2021 şi cea estimată pentru sfârşitul anului 2021. Este o formulă clară pe care noi, o să vă transmitem tuturor, astfel încât să ştiţi nu doar ce noi propunem pentru începutul anului, ci şi ceea ce urmează să se întâmple pe o perioadă mai lungă de timp, astfel încât, în fiecare an, angajatorii să poată să-şi facă planul de afaceri şi de sustenabilitate a plăţii salariilor, plecând de la salariul minim şi, în acelaşi timp, oamenii să aibă o estimare a veniturilor”, a adăugat Turcan.
