Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție și cere verificarea modului în care au fost pregătite și atribuite proiectele finanțate prin programul SAFE al României. Formațiunea reclamă posibile nereguli în procedurile de selecție, negociere și atribuire a unor contracte de sute de milioane și chiar miliarde de euro.
Potrivit AUR, sunt necesare verificări privind modul în care au fost selectați operatorii economici, fundamentarea prețurilor, modificarea unor proiecte și traseul documentelor care au stat la baza deciziilor.
Miza este una uriașă. România beneficiază prin programul SAFE de o asistență financiară maximă de 16,68 miliarde de euro, sub forma unui împrumut acordat de Uniunea Europeană. Prima tranșă, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a fost încasată la 26 august 2026, iar circa 800 de milioane de euro ar urma să fie direcționate către tehnică militară și capacități de producție.
AUR susține că tocmai valoarea sumelor implicate impune un control riguros asupra modului în care sunt luate deciziile.
AUR reclamă lipsa de transparență
În denunțul transmis DNA, reprezentanții formațiunii solicită verificarea unor posibile fapte precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals, falsul în declarații, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
AUR cere procurorilor să stabilească inclusiv cine a întocmit, avizat și aprobat documentele relevante și dacă anumite decizii au fost luate cu respectarea procedurilor legale.
Unul dintre principalele reproșuri se referă la faptul că informațiile publice disponibile nu permit, în opinia formațiunii, reconstruirea completă a procesului prin care au fost selectați operatorii economici.
Contractele Rheinmetall, în atenția DNA
Un capitol important al denunțului îl reprezintă contractele și acordurile referitoare la Rheinmetall.
AUR solicită verificarea modului în care au fost concepute specificațiile tehnice, a operatorilor care ar fi putut furniza produse echivalente, a ofertelor analizate și a justificării eventualelor modificări de preț.
Formațiunea cere, de asemenea, verificarea obligațiilor privind producția în România și transferul tehnologic, precum și a modului în care acestea au fost negociate și documentate.
Cazul Piranha 5 și diferența de preț reclamată de AUR
Un alt proiect indicat în denunț este cel referitor la transportoarele blindate Piranha 5.
AUR cere DNA să lămurească de ce proiectul privind 139 de transportoare, despre care formațiunea susține că beneficia de capacitate de producție și integrare în România, ar fi fost respins, iar fondurile ar fi fost ulterior redirecționate către programul mașinii de luptă a infanteriei.
Formațiunea invocă și o diferență între o valoare de aproximativ 6 milioane de euro pentru un vehicul, prezentată Parlamentului, și o valoare finală de aproximativ 9,4 milioane de euro.
Există însă și explicații publice potrivit cărora cele două configurații nu ar fi fost direct comparabile, fiind solicitate numeroase modificări tehnice. Tocmai de aceea, AUR cere ca situația să fie clarificată prin documentele oficiale ale procedurii, nu prin declarații contradictorii apărute în spațiul public.
Sistemul de armament individual, contract de peste 816 milioane de euro
În atenția denunțătorilor se află și proiectul privind Sistemul de armament individual, cu o valoare menționată în denunț de 816,6 milioane de euro.
AUR reclamă necesitatea clarificării modului în care, de la o listă inițială de șapte operatori economici, soluția selectată ar fi ajuns să fie asociată unui al optulea operator.
Formațiunea cere procurorilor să stabilească cine a introdus noul operator în procedură, în ce moment și în baza căror documente, dar și dacă toți participanții au fost evaluați după aceleași criterii și dacă au fost respectate condițiile de eligibilitate impuse prin SAFE.
Și proiectul OCCULT-AI, în denunț
AUR solicită verificări și în cazul proiectului OCCULT-AI, a cărui valoare publică este estimată la aproximativ 190-200 de milioane de euro și care ar fi fost atribuit companiei Digi.
Formațiunea cere să fie stabilit cine a decis efectiv selectarea operatorului, care au fost competitorii, ce criterii au fost folosite și cine a propus și aprobat soluția finală.
De asemenea, sunt solicitate verificări privind îndeplinirea condițiilor de securitate și eligibilitate.
Dronele, sistemele antidronă și proiectele navale
Lista proiectelor asupra cărora AUR cere verificări nu se oprește aici.
Denunțul vizează și programul mașinii de luptă a infanteriei, proiectele de drone și sisteme antidronă coordonate de Ministerul Afacerilor Interne, precum și eventualele conexiuni dintre contractele din domeniul naval și situația Șantierului Naval Mangalia.
AUR solicită DNA să verifice dacă procedurile au fost derulate în mod real și transparent, dacă prețurile au fost fundamentate corespunzător și dacă eventualele redirecționări de fonduri au respectat cadrul legal.
„Clasificarea nu înseamnă absența controlului”
Una dintre principalele teme ale denunțului este relația dintre necesitatea protejării informațiilor militare și obligația statului de a verifica modul în care sunt cheltuiți banii.
AUR recunoaște că unele informații din domeniul apărării pot fi clasificate, dar susține că acest lucru nu poate împiedica verificarea legalității procedurilor.
Formațiunea cere procurorilor să ridice planul de investiții SAFE al României și toate versiunile acestuia, precum și dosarele complete ale proiectelor vizate.
Printre documentele solicitate se numără referatele de necesitate, avizele, cerințele operaționale, consultările de piață, ofertele, evaluările, negocierile, contractele și actele adiționale.
Mai mult, AUR cere verificarea fișierelor electronice native, a istoricului versiunilor și a metadatelor documentelor, pentru a putea fi stabilită data la care acestea au fost create sau modificate.
AUR: „România nu poate contracta împrumuturi de miliarde și apoi să ceară cetățenilor să accepte că nu au dreptul să știe”
Formațiunea susține că DNA trebuie să verifice dacă anumite rezultate ar fi fost stabilite sau comunicate unor operatori înainte de evaluarea alternativelor, dacă prețurile au fost fundamentate corect și dacă documentele transmise instituțiilor europene reflectă situația reală.
„România nu poate contracta împrumuturi de miliarde de euro, nu poate angaja cheltuieli uriașe în domenii strategice și apoi să le ceară cetățenilor să accepte că nu au dreptul să știe cum au fost luate deciziile și pe ce criterii au fost aleși beneficiarii unor contracte de asemenea dimensiuni”, susține AUR.
În final, formațiunea cere transparență, răspundere și verificarea legalității fiecărei decizii luate în cadrul programului SAFE.
Depunerea denunțului nu înseamnă însă că faptele reclamate sunt dovedite. Stabilirea existenței unor eventuale infracțiuni, a persoanelor responsabile și a unui eventual prejudiciu revine organelor judiciare, în urma verificării documentelor și administrării probelor.
