Construită acum mai bine de un secol şi jumătate, Biserica Armenească “Sfântul Ioan Botezătorul” este un monument aparte, care mai respiră doar prin implicarea şi unitatea a doar 40 de oameni. cam atât mai numără comunitatea de armeni care trăiesc în Piteşti. Ei sunt cei care se implică cel mai mult pentru păstrarea în cele mai bune condiţii ale acestei biserici.
Construită din donaţii, reabilitată la fel
Pitită bine în spatele clădirii moderne a Finanţelor, pe strada Egalităţii, biserica armenilor a fost ridicată în anul 1852, din banii unor donatori armeni, trecuţi pe o placă din marmură, chiar la intrarea în biserică: Pavel Chihaia, Garabet Aslan, Iordache Chihaia, Gheorghe Garabet, Ovanez Dânda. În istoricul bisericii se arată că în 1852 domnitorul Ţării româneşti Alexandru Ghica a dat ordin să se aşeze în numele său prima piatră de fundament.”În ziua aceea chiar şi toţi locuitorii nearmeni din Piteşti s-au alăturat la această mare sărbătoare a armenilor. Biserica dovedeşte vechimea îndepărtată a elementului armean pe aceste meleaguri, gradul de civilizaţie, caracterul numeros al populaţiei armene, nivelul spiritual creştin al acestora, precum şi expresia tradiţionalei ospitalităţi faţă de naţionalitatea conlocuitoare a nobilului popor român”, scrie în pagina de istorie de la intrarea în biserică. dacăa fost ridicată din banii enoriaşilor, şi de reabilitat au fost tot ei responsabili financiar. “Până acum am reuşit să reabilităm partea exterioară şi acoperişul, după ani buni şi strângem fonduri pentru a reface şi interiorul unde este mult mai complicat”, spune Teosian Harutiun, preşedintele comunităţii armene din Piteşti.
Uşă metalică veche de secole
Uşa de la intrarea în biserică datează de când a fost construit lăcaşul, are câteva sute de kilograme şi se are un zăvor care se deschide cu o cheie din oţel. Cheia este singura pe care o mai au şi dacă se pierde, mai greu se mai poate sparge uşa masivă. “Trebuie să dăm comandă, să mai facem încă o copie de cheie, şi trebuie turnată pentru că numai cheia are mai bine de jumătate de kilogram”, spune Teosian Harutiun. Au şi de ce să păzească staşnic biserica având în vedere că aici se află o adevărată comoară culturală, repsectiv icoana Icoana Capului Sfântului Ioan Botezătorul, care este datată din 1836, şi este o adevărată operă de artă. Pereţii interiori ai bisericii nu sunt pictaţi cu figuri biblice, icoanele fiind sub formă de tablouri însă toate extreme de valoroase având în vedere vechimea lor, toate datând dinainte de ridicarea construcţiei.
“Averea” armenilor din Piteşti
Comunitatea Armeană din Piteşti deţine şi câteva terenuri în Piteşti, material vorbind cele câteva clădiri şi terenurile fiind singura lor avere. Mai clar, comunitatea în sine deţine Biserica “Sfântul Ioan”, cu cele două case parohiale din curte, cimitirul armean, cu un teren de aproape 4000 de mp în apropiere şi un alt teren în Tudor Vladimirescu, de aproximativ 3100 mp. Terenul din tudor Vladimirescu vor să-l concesioneze sau să ajungă la o înţelegere cu un investitor care ar fi interesat să construiască acolo, scopul fiind acela de a mai face rost de bani pentru reabilitarea interioară a bisericii şi nu numai.
