Zilele trecute, Fiscul Român a scos la licitație 46.000 de litri de coniac care au aparținut Complexului de Vinificație Ștefănești-Argeș, în contul unor datorii pe care societatea le are către stat. Dacă în județul nostru, cu excepția unor modeste inițiative private, această industrie e la pământ, nu acest lucru se poate spune despre lucrurile pe care le-am descoperit în stânga Prutului. În rândurile următoare, vă vom prezenta câteva detalii despre  obiective care trebuie să fie un must-see dacă trageți o fugă în Republica Moldova, pentru câteva zile.

Prima oprire, Castelul Mimi

Recunosc, până să ajungem la Chișinău, nici nu auzisem de Castelul Mimi, un loc de-a dreptul impresionant, dar care, deocamdată, nu este foarte cunoscut în dreapta Prutului. Am aflat și motivul: castelul a fost redeschis abia anul trecut, după ce decenii la rândul s-a aflat într-un stadiu avansat de degradare, fiind, la un moment dat, sediu de colhoz, în perioada sovietică.

Istoria castelului începe la finele secolului XIX, când Constantin Mimi, succesorul unei familii de aromâni stabilită în Basarabia Țaristă, are inițiativa construirii unei clădiri cu scop dublu: reședință de vară și centru de prelucrare a vinului. În anul 1893, data finalizării construcției, Mimi deținea suprafețe importante de viță de vie. A fost ultimul guvernator al Basarabiei Țariste și, după Unirea cu România, avea să devină guvernatorul Băncii Naționale a României. Pasiunea sa pentru vin nu a dispărut o dată cu plecarea la București, castelul și produsele viticole păstrându-și celebritatea până târziu în perioada interbelică. Ca o glumă, putem spune că și actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, a preluat de la predecesorul său interbelic pasiunea pentru producerea vinului, numai că Isărescu produce vin în Oltenia, nu în Moldova.

După al Doilea Război Mondial, castelul începe să se degradeze, autoritățile comuniste știrbindu-i din frumusețe. Procesul de degradare se accentuează după anul 1991, când Republica Moldova își declară independența față de URSS. Drama acestei frumoase proprietăți avea să se termine în anul 2011, când un investitor local cumpără proprietatea și investește masiv atât în utilaje de ultimă generație pentru producerea vinului, cât și în clădiri și anexe. În acest moment, vizitatorii, contra unui bilet de intrare de 300 de lei moldovenești (aproximativ 70 de lei românești), pot vizita proprietatea însoțiți de ghid (al nostru a fost domnișoara Nina, foarte amabilă și promptă în răspunsuri când aveam vreo nelămurire). Se poate vizita clădirea veche, de unde puteți afla istoria castelului dintr-o prezentare multimedia, cramele unde sunt puse la păstrat milioane de litri de vin, un restaurant foarte cochet unde puteți servi prânzul, precum și utilajele de ultimă generație care fac din Moldova o adevărată patrie a vinului. Prețul de intrare include și o degustare.

Citește și: Cealaltă Românie (II): Cimișeni, localitatea ,,soră’’ a Bascovului de peste Prut

Castelul se află în comuna Bulboaca, la 40 de kilometri de Chișinău, drumul fiind destul de bun și corespunzător indicat pe GPS. De la intrarea în castel, puteți cumpăra și suveniruri sub forma sticlelor de vin sau de coniac. Prețul unei sticle de vin de calitate pornește de la 100  MDL, aproximativ 22 ROL.

Am aflat de la ghidul nostru, domnișoara Nina, de faptul că lucrările nu sunt nici pe departe terminate, deși grădina castelului este absolut superbă: ,,În următoarea perioadă, în castel vor fi amenajate mai multe camere pentru oaspeți, precum și un wine-spa, adică vizitatorii se pot îmbăia în vin!’’.

Am fost însoțiț în prima parte a excursiei de către primarul comunei Cimișeni, Valentina Pisarenco, și unul dintre cei mai importanți investitori în zonă, Gheorghe Tiholaz.

,,În această zonă, singurul domeniu pretabil este agricultura… Este bine că s-a dezvoltat, în ultimii ani, viticultura, vinurile de aici fiind, deja, cunoscute în toată lumea, fie că ne referim la cele de la Cricova sau la crame mai mici. De câțiva ani, Moldova exportă foarte mult în Uniunea Europeană, s-au schimbat lucrurile, nu se mai exportă atât de mult în Rusia! Și pretențiile vesticilor sunt altele, dar e bine că dumnealor, de aici, s-au adaptat bine’’ ne-a spus Tiholaz.

Până la urmă, Franța reușește să atragă, anual, milioane de turiști numai prin podgoriile sale. Nu ar fi rău ca și Republica Moldova, prin instituțiile statului și firmele de turism private, să organizeze astfel de circuite, la Chișinău și principalele podgorii. Despre Castelul Mimi puteți afla mai multe detalii AICI.

Cricova-locul unde Băsescu și cu Putin au cel puțin un punct în comun

În perioada URSS, cel puțin una din trei sticle de vin care se desfăceau în imperiul sovietic provenea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, actuala Republică Moldova.  La rândul lor, conservele de legume și de fructe moldovenești aveau o pondere importantă în alimentația sovieticilor, fie ei baltici, moscoviți, sau siberieni. Moldovenii și-au refăcut, ușor-ușor, capacitățile de producție din industria agro-alimentară, vinurile lor, conservele de tot felul și mult-apreciatele bomboane Bucuria fiind ușor de găsit în toate marketurile și supermarketurile din această zonă a Europei.

A doua zi după experiența frumoasă de la Castelul Mimi, am ajuns la Cricova. Cramele Cricova reprezintă un adevărat oraș subteran, cu un labirint de depozite, zone de producție și de de protocol care numără peste 120 de kilometri (mai mare decât distanța București-Pitești). Intrarea în imensele Crame de la Cricova se face cu un trocarici electric,  pe niște străzi și străduțe subterane cu semne de circulație pe partea dreaptă, cu reguli de prioritate, la fel ca în orașul de la suprafață.

Citește și: Cealaltă Românie (I): Un preot din Basarabia oferă hrană și igienă pentru 70 de copii săraci!

Prima etapă a vizitei-compartimentele de cramă unde erau puse la pregătit sute de mii de sticle cu vin spumant. Am aflat de la ghid că aceste sticle sunt rotite, de mai multe ori pe zi, de către personalul compus, exclusiv, din femei. Am aflat și motivul: femeile au mâinile mai mici, iar rotația graduală a sticlelor, pentru o calitate bună a spumantului, se face mai bine.

După aceea, am vizitat o linie de îmbuteliere, apoi o sală de cinema în care am vizionat un scurt film despre istoria Cramelor Cricova.

Pe aleea celebrităților, am putut admira sticlele de vin rezervate diferitelor personalități din lumea politică mondială: sticlele lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, ale fostului președinte al României, Traian Băsescu, ale președintelui Chinei, ambasadorului american la Chișinău etc. Vladimir Putin și-a sărbătorit aniversarea de 55 de ani chiar în Cramele Cricova, în anul 2005.

De altfel, din 1952, anul în care au început amplele lucrări de mărire a cramelor, Cricova a fost vizitată de numeroși șefi de stat, de personalități din lumea culturii și lideri ai organizațiilor internaționale. Pentru aceste evenimente, au fost construite numeroase săli de protocol, cu maximum de confort și de dotări pentru astfel de ocazii.

Sticlele de vin, unele extrem de scumpe, îi fac pe vizitatori să spună Wow! De exemplu, o sticlă de vin folosit în procesiunile religioase evreiești, vechi de aproape 200 de ani, e cotat la o valoare de 200.000 de euro. Alte sticle, de o vechime apreciabilă, au valoarea cuprinsă între 5 și 50 de mii de euro. Bine, sunt sticle cu valoare strict istorică deoarece, ne-a spus ghidul nostru, după 35 de ani vinul fie se transformă în marmeladă, fie se oțețește! Deci, dacă aveți mii de euro să dați pe o sticlă de vin produsă în 1900, de exemplu, e bine să o țineți în vitrină, să vă lăudați la prieteni cu ea, nu s-o beți, asta pentru sănătatea dumneavoastră.

Mai multe despre Cramele Cricova, AICI!

În Republica Moldova sunt și alte crame de vizitat, însă sperăm ca acest material să vă stârnească interesul pentru a vizita o țară în care se vorbește aceeași limbă cu a noastră și cu tradiții aproape identice. Bine, cred că m-am făcut înțeles: au un mai mare respect pentru producerea unui vin de calitate!

Facebook Comments
Articolul precedentÎnmormântarea Regelui: Programul de la Curtea de Argeș!
Articolul următorLa Mioveni a fost dezvelit bustul lui Constantin Stroe
Dan Badea este redactorul-șef al publicației Argesplus.ro. Lucrează în presă din anul 2005, ca redactor în domeniile social, economic și politic. Înainte de proiectul Argesplus.ro, a publicat cel puțin 10.000 de articole în mai multe publicații județene și centrale. Este absolvent al Universității din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, specializarea Bănci și Burse de Valori. Anterior, a absolvit Colegiul Național ,,IC Brătianu'' din Pitești. De asemenea, a urmat studii postuniversitare în Comunicare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here