Congresul Extraordinar al Partidul Neamul Românesc, desfășurat pe 24 aprilie 2026, este descris într-un raport dur al Asociația Avertisment ca fiind un eveniment marcat de opacitate totală, suspiciuni de manipulare și practici care contrazic flagrant principiile democratice.
Potrivit documentului, congresul ar fi fost organizat „pe ascuns”, într-o locație neoficială din București, fără anunțuri publice și fără acces pentru presă sau organizații independente. Încă de la început, jurnaliștii și observatorii au fost ținuți la distanță prin condiții restrictive și refuzuri directe, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind legitimitatea întregului proces.
În centrul acestor controverse se află conducerea partidului, dominată de figuri precum generalul în rezervă Constantin Onișor și colonelul în rezervă Dumitru Matei, acuzați că au orchestrat un congres lipsit de transparență și control democratic. Mai mult, apariția în prim-plan a lui Ștefan Mihalache, un personaj contestat din interiorul partidului, amplifică tensiunile și neîncrederea.
Raportul sugerează că nu există dovezi clare privind convocarea legală a congresului, iar numărul real al delegaților rămâne necunoscut. Surse interne susțin că la eveniment ar fi fost aduse persoane fără legătură cu partidul, doar pentru a simula cvorumul necesar validării deciziilor. În lipsa unor documente oficiale sau a unui comunicat post-congres, aceste suspiciuni devin și mai greu de ignorat.
Atmosfera descrisă este una explozivă. Conflictele interne au degenerat, iar acuzațiile de intimidare și chiar violență între membri arată un partid aflat în derivă. Participanți la congres au părăsit sala în semn de protest, denunțând un „simulacru” de dezbatere, în care deciziile ar fi fost deja luate și impuse de o grupare restrânsă.
Un element deosebit de grav semnalat în raport este utilizarea unor dispozitive de bruiaj al comunicațiilor în zona congresului, practică specifică instituțiilor de forță. Dacă aceste informații se confirmă, ele ridică întrebări serioase despre intenția organizatorilor de a controla informația și de a bloca orice formă de transparență.
În paralel, partidul pare prins într-o criză profundă de leadership. Lipsa unui program politic clar, datoriile acumulate și conflictele interne repetate conturează imaginea unei formațiuni aflate în pragul colapsului. Deși discursul oficial rămâne unul suveranist și naționalist, realitatea din interior pare dominată de lupte pentru putere și excluderi.
La mai bine de o săptămână de la congres, tăcerea conducerii PNR este totală. Nicio decizie oficială, nicio listă clară a noii conduceri, nicio explicație pentru modul în care s-a desfășurat evenimentul. În acest vid de informații, tot mai mulți lideri din teritoriu își exprimă intenția de a contesta în instanță legalitatea congresului.
Raportul Asociației Avertisment trasează o concluzie dură: ceea ce ar fi trebuit să fie un exercițiu democratic s-a transformat într-o demonstrație de forță a unei grupări restrânse, în care regula pare să fi fost simplă și fără echivoc – „cine nu este cu noi, este împotriva noastră”.
