Un studiu despre gastronomia făgărășeană medievală din secolul al XVII-lea 

Studiul de față își propune să facă o radiografie gastronomică a Transilvaniei medievale în perioada ultimului sfert de veac XVII, guvernată de stăpânirea principelui Mihail Apafy I și a soției acestuia, Anna Bornemisza.

La îndemnul ultimei principesei a Cetății Făgăraș apare sub formă de manuscris, în limba maghiară, una dintre primele cărți de bucate ale vremii, poate cea mai complexă din punct de vedere culinar de până atunci, care stă mărturie pentru aproximativ 1.000 de rețete ce se găteau cu fast și dichis la curtea princiară.

Manuscrisul este scris în mare parte între zidurile unei cetăți care nu a fost cucerită niciodată, cea a Făgărașului, în anul 1680, iar trei secole mai târziu vede lumina tiparului, tot în limba maternă a autoarei.

În prezent, cea mai mare parte a ,,Cărții de bucate a Annei Bornemisza” a fost tradusă în română de muzeografii făgărășeni și chiar s-a reușit în ultimii ani să se gătească demonstrativ după rețetele medievale. Studiul nostru vine să arate că într-o Transilvanie ruinată de taxe turcești, fără cartofi și porumb, dar bogată în domenii de vânătoare și importuri masive de condimente, prânzurile festive de la curtea princiară reflectau, în cele 12 feluri de mâncare, o abundență care întrecea orice fel de așteptări.

Cetatea avea bucătărie nemţească, maghiară şi românească

Acest studiu are în vedere o perioadă de un sfert de veac, finalul secolului al XVII-lea, care cunoaşte o gastronomie extrem de diversificată sub îndrumarea Annei Bornemisza.

Principesa este consemnată în istorie ca autoarea uneia dintre primele cărţi de bucate din Transilvania medievală, cu peste 1.000 de reţete, chiar dacă în fapt ea a dat doar dispoziţie să se scrie lucrarea.

În demersul nostru, ne-a fost alături dr. Elena Băjenaru, managerul muzeului ,,Valer Literat” din Cetatea Făgăraş şi unul dintre autorii lucrării ,,Fragmente de istorie. Cetatea Făgăraş”, apărută la Făgăraş în anul 2017, una dintre puţinele lucrări în care găsim aspecte gastronomice din Transilvania acelor ani.

Contextul istoric făcea ca, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, capitala Transilvaniei să fie la Alba Iulia, dar cetatea de acolo, fiind distrusă de turci, după 1658 nu a mai putut fi folosită ca reședință princiară, astfel că toată curtea princiară s-a mutat la Făgăraş. Anna Bornemisza şi Mihail Apafy I erau prezenţi aşadar tot timpul în Cetatea Făgăraş.

Articolul întreg îl puteți citi pe http://salutfagaras.ro/la-masa-cu-principesa-transilvaniei/?fbclid=IwAR0wYc0DoQWbVYaLIwnQ6HZ8hn2LF9HvJht-jBrwLywqA35CPQSvNvcuU-g

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here