Uniunea Europeană pune preţ pe turism şi oferă fonduri nerambursabile pentru valorificarea şi promovarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic, cu care ţara noastră se poate mândri. Dezvoltarea turismului este în deplină concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare din exerciţiul bugetar 2007-2013.
Stimaţi colegi, din respect faţă de cetăţenii judeţului Argeş, în mod special a celor din comunele Arefu, Brăduleţ, Cicăneşti, care găzduiesc arealul climatic Ghiţu – Movilişu, cât şi faţă de toţi turiştii, vă supun atenţiei dvs. astăzi un proiect dorit, tergiversat, uitat.
De 30 de ani, visul transformării zonei Ghiţu-Moliviş într-o staţiune montană care să atragă turiştii zace din cauza hăţişurilor legislative, a lipsei infrastructurii rutiere, a lipsei banilor, a implicaţiilor politice şi, probabil, şi din cauza nepriceperii.
Demarat din dorinţa de a promova o zonă absolut mirifică, poiana însorită Molivişu străjuită de impunătorul masiv Ghiţu, unde de la construirea barajului Vidraru nu s-a mai făcut nimic, ca o alternativă a supra populatelor staţiuni de pe Valea Prahovei, proiectul se pare că are o soartă tragică, căci, deşi ne aflăm cu 7 luni înainte de termenul de finalizare, lucrările realizate doar în proporţie de 12% abia au fost reluate, după ce în luna martie comunele implicate au fost finanţate de la Trezoreria Statului cu sumele necesare cofinanţării.
Aceasta este încă o dovadă a incapacităţii autorităţilor române de a gestiona activităţile de realizare a infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism, precum şi a partenerilor privaţi de a acoperi co-finanţarea.
În situaţia de faţă, în jumătate de an ar trebui să se termine ceea ce nu s-a făcut nici în 3 ani de la demararea proiectului. Iar lucrările sunt de amploare, căci proiectul presupune construirea a 2 pârtii, cu dotările de agrement corespunzătoare( piscină, teren de sport multifuncţional, loc de joacă pentru copii, teren de campare), a unui observator turistic, a 3 microhidrocentrale, a unei turbării. Dar pentru ca acestea să fie posibile, întâi trebuie să se relizeze în zonă condiţiile minime de trai, precum reţeaua de apă şi canal, de electricitate, drumuri de acces, toate la standarde europene.
Din păcate acest proiet este singura şansă de dezvoltare pentru această zonă superbă, care merită valorificată, şi cu toate astea, este pusă în pericol şi dată uitării din motive deja amintite.
Cine va plăti pentru cheltuielile realizate deja, în cazul în care se pierde finanţarea? Tot cetăţenii judeţului Argeş vor acoperi pierderile prin contribuţiile bugetare, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul ratării modernizării DJ 703I, iar adevăraţii vinovaţi de proasta gestionare a proiectului vor arăta cu degetul unul către celălalt.
Alocarea financiară pentru axa 5 “Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” din Programul Operaţional Regional a fost de aproximativ 715 milioane de euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 alocarea financiară pentru axa 7 “Turism” este de aproximativ 95 milioane de euro, semnificativ mai mică.
Turismul poate însemna un aport mult mai mare la consolidarea economiei româneşti şi cu toate astea atitudinea autorităţilor publice şi a partenerilor privaţi denotă o lipsă de interes şi de responsabilitate faţă de asumarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a potenţialului turistic, din care alte state se susţin.
În ciuda frumuseţilor naturale captivante, care atrag anual peste 1,5 milioane de turişti străini, lipsa infrastructurii generale şi specifice activităţilor de turism îi determină pe aceştia să plece dezamăgiţi de lipsa de interes al reprezentanţilor care ar trebui să se ocupe de obiectivele şi staţiunile turistice.
Deputat Mihai Deaconu
Colegiul 3 Circumscripţia 3 Argeş
Grupul Parlamentar Democrat şi Popular
