Guvernul propus de Siegfried Mureșan intră în linie dreaptă pentru votul de învestire de miercuri, 30 septembrie, însă aritmetica parlamentară rămâne complicată. Pentru a ajunge la Palatul Victoria, Cabinetul are nevoie de minimum 233 de voturi, în timp ce premierul desemnat a indicat până acum aproximativ 170 de voturi din partea formațiunilor care îl susțin.
Diferența este de peste 60 de parlamentari.
Situația s-a complicat suplimentar după ce PSD a decis oficial, în unanimitate, să nu voteze Guvernul Mureșan.
Sorin Grindeanu a calificat decizia partidului drept „fermă, asumată și ireversibilă” și a anunțat că parlamentarii PSD vor fi totuși prezenți pentru asigurarea cvorumului.
Mureșan are nevoie de 233 de voturi
PNL, USR și UDMR reprezintă nucleul parlamentar pe care se bazează premierul desemnat.
Calculele inițiale indicau aproximativ 170 de voturi pentru cele trei formațiuni. Chiar și în condițiile unui eventual sprijin din partea unor reprezentanți ai minorităților naționale și a unor parlamentari din alte grupuri, atingerea pragului de 233 rămâne principala problemă a Cabinetului Mureșan.
Premierul desemnat susține însă că negocierile continuă și că nu consideră votul pierdut.
„Avem 170 de voturi. Am motive de optimism”, a declarat Mureșan, precizând că mai are nevoie de „câteva zeci de voturi”.
Miercuri se va vedea dacă aceste negocieri se vor concretiza în voturi.
PSD și AUR nu susțin Cabinetul
Cea mai importantă lovitură pentru strategia premierului desemnat vine din partea PSD.
Social-democrații reprezentau grupul parlamentar din care ar fi putut proveni o parte importantă dintre voturile necesare pentru completarea majorității. Conducerea partidului a decis însă oficial să nu susțină Cabinetul.
Nici AUR nu și-a anunțat sprijinul pentru formula propusă de Mureșan.
În aceste condiții, premierul desemnat trebuie să găsească zeci de voturi în afara nucleului PNL-USR-UDMR pentru a ajunge la pragul de învestire.
Istoria arată că au existat și guverne trecute „la mustață”
Un vot foarte strâns pentru învestirea unui Guvern nu ar reprezenta o premieră în România.
Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu a primit în 2012 doar 237 de voturi, cu foarte puțin peste pragul necesar. Guvernul a rezistat numai 78 de zile, fiind ulterior demis prin moțiune de cenzură.
În 2019, primul Guvern Ludovic Orban a fost învestit cu 240 de voturi, într-o altă confruntare parlamentară extrem de strânsă.
La celălalt capăt al clasamentului se află Guvernul Ponta instalat după alegerile din 2012, care a primit 402 voturi, și primul Cabinet Cioloș, învestit în 2015 cu 389 de voturi.
Mureșan riscă să intre în categoria guvernelor respinse
Există însă și precedente în care premierii desemnați au ajuns în Parlament fără suficiente voturi.
Cel mai cunoscut caz recent este Cabinetul Cioloș propus în 2021, care a primit numai 88 de voturi pentru, fiind respins categoric de Parlament.
În actuala criză politică, Cabinetul propus anterior de Mircea Veștea nu a reușit nici el să atingă pragul necesar, obținând 189 de voturi.
Pentru Siegfried Mureșan, miza este astfel dublă: nu doar obținerea celor 233 de voturi necesare, ci și demonstrarea faptului că poate construi o majoritate parlamentară capabilă să susțină ulterior Guvernul.
Miercuri, ora adevărului
Votul este programat miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.
Până atunci continuă audierile miniștrilor propuși, iar negocierile pentru voturile lipsă pot modifica actuala aritmetică parlamentară.
În acest moment însă, diferența dintre sprijinul declarat și pragul constituțional rămâne importantă: aproximativ 170 de voturi față de cele 233 necesare.
Dacă această diferență nu va fi recuperată până miercuri, Cabinetul Mureșan nu va primi votul de încredere al Parlamentului, iar criza politică va intra într-o nouă etapă.
