Conducerea Uniunii Naţionale pentru Progresul României a avut vineri, 6 mai 2011, o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale. Din partea UNPR au participat la discuţii preşedinţii Marian Sârbu şi Cristian Diaconescu, preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, Maria Barna, şeful Departamentului Relaţii cu sindicatele şi Dialog Social şi secretar de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, şi şeful Departamentului pentru strategie naţională, Mircea Coşea. Delegaţiile FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene au precizat că PSD şi PNL au refuzat orice dialog cu reprezentanţii forurilor internaţionale.
Preşedintele UNPR Marian Sârbu a dorit să afle punctul de vedere al reprezentanţilor celor trei foruri internaţionale în legătură cu competenţa actualului Guvern privind modul în care gestionează programele cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. De asemenea, liderul progresist a vrut să ştie care este opinia celor trei instituţii internaţionale referitoare la corectitudinea deciziei UNPR de a contribui la stabilitatea politică în această ţară. „M-am bucurat să aud, ca preşedinte al UNPR, că există o confirmare că acest partid a luat o decizie corectă atunci când a contribuit la stabilitatea politică a acestei ţări, pentru că aceasta a fost baza ieşirii din criza economică. În acest moment, cifrele şi felul în care a fost gestionat până la acest moment criza arată că putem, la sfârşitul anului, să închidem macroeconomic cu o creştere de circa 1,5-1,8%, că anul viitor există posibilitatea unei creşteri între 3,5-4% şi, pe acest fond, pe o sustenabilitate în ceea ce priveşte creşterea economică a României, putem să vorbim de revenirea la nişte standarde sociale care au fost atinse în perioada de austeritate – revenirea la salariile de la 30 iunie 2010 în domeniul bugetar în decursul anului 2012, poate etapizat. Există acest cadru creat. Există stabilitatea necesară să putem reda oamenilor parte sau poate integral ceea ce a fost afectat de criză. Poate din acest punct de vedere şi la 1 ianuarie 2012 vom putea vorbi de acoperirea întregii rate a inflaţii, de creşterea punctului de pensie cu întreaga rata a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a preţurilor de consum. Am obţinut o confirmare din partea unor autorităţi importante că decizia UNPR a fost corectă”, a declarat Marian Sârbu.
Liderii progresişti au discutat cu oficialii internaţionali despre perspectivele finalizării scrisorii de intenţie, din acest punct de vedere România va continua să rămână în proiectul de cooperare cu cele 3 instituţii internaţionale. „Aceştia sunt cei mai buni prieteni pe care România îi are în acest moment şi legile UE sunt cele mai bune acte normative care pot influenţa şi determina o creştere economică sănătoasă în această ţară”, a apreciat Cristian Diaconescu.
O altă temă abordată a fost necesitatea creşterii în continuare a capacităţii României de absorbţie a fondurilor europene. „În continuare avem o clară lipsă de performanţă din acest punct de vedere, atât la nivel local, cât şi la nivel central. Este o situaţie pe care trebuie să ne-o asumăm şi la care trebuie să avem răspunsuri clare”, a afirmat liderul UNPR.
Cele două părţi au discutat şi despre aspectele de reformă care vor continua să fie implementate în România, accentul urmând să se pună pe 2 zone – sectorul energetic şi sectorul transporturilor, incluzând infrastructura din toate punctele de vedere – reglementare, restructurare, atragere de fonduri europene, atragerea prin reglementările interne a unui proces investiţional clar şi profesionist. S-a discutat despre probleme legate de managementul recunoscut internaţional mai ales în sectorul energetic, o zonă în care au existat suficiente probleme, nemulţumiri, nu numai la nivel internaţional, dar şi la nivelul întregii societăţi româneşti.
„Reprezentanţii instituţiilor internaţionale nu au un program prin care România să fie pusă în genunchi. Am discutat chiar posibilitatea unui sistem de reglementare a subvenţiilor în domeniul energiei care să aibă în vedere categoriile defavorizate, vulnerabile şi cei de la FMI ar agrea o variantă, transparentă şi bine fundamentată, astfel încât să nu distrorsioneze piaţa energiei, dar prin care cei bogaţi, care după spusele lor îşi încălzesc piscina prin consumul de energie să plătească mai mult decât cei care într-o formă sau alta sunt dependenţi de un consum de energie minim, dar care este esenţial pentru un trai decent”, a precizat Cristian Diaconescu.
La propunerea deputatului UNPR Maria Barna, care este preşedinte al Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au acceptat ca la viitoarele vizite în România să aibă întâlniri şi cu membrii acestei comisii, întrucât în aceste comisii se fundamentează rapoartele care urmează să fie aprobate în plenul celor două Camere cu privire la problemele financiare ale ţării.
