Sărbătoare mare, lacrimi de emoție, parfum de trandafiri (că lalelele s-au ofilit de mult) și o revărsare de dragoste administrativă cum nu s-a mai văzut de la ultimele alegeri încoace! Primarul Cristian Gentea și președintele Consiliului Județean, Ion Mînzînă, au lăsat pentru câteva ore greaua povară a „făcutului de mai nimic” și s-au prăbușit într-o criză acută de patriotism local. Motivul? Piteștiul a împlinit 638 de ani de atestare documentară. O vârstă venerabilă, aproape la fel de lungă ca timpul petrecut de un piteștean în traficul din centru.

Cum poți marca mai bine o asemenea ocazie decât printr-o postare lacrimogenă pe Facebook, plină de cuvinte mari care să acopere gropile din asfalt?

Strategia „Dulcan”: Când n-ai realizări proprii, te lipești de ale altora

Geniul administrativ s-a văzut încă din primele rânduri ale manifestului online. Ce poți face când managementul tău local e mai degrabă un subiect de psihiatrie? Îi dai titlul de Cetățean de Onoare domnului profesor universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan, reputat neurolog și psihiatru! O mișcare absolut strălucită din partea edilului.

Se zvonește prin târg că acordarea acestui titlu n-a fost doar un act de respect, ci și o tentativă disperată de consultare medicală gratuită:

„Domnule profesor, noi le tot spunem piteștenilor că orașul e dinamic și că tinerii vor să revină acasă, dar ei tot ne trimit la plimbare. Credeți că e o problemă de percepție extrasenzorială sau doar de infrastructură?”

Prinși în blitzurile fotografilor de partid, Gentea și Mînzînă au radiat, confiscând solemn meritele profesorului Dulcan pentru a-și mai farda puțin propria imagine. Că doar „Inteligența Materiei” se potrivește de minune cu „Inteligența Administrației”, nu?

Mircea cel Bătrân și florile care spală păcatele

După ce s-au hrănit cu lumina domnului profesor, cuplul de aur al politicii argeșene s-a deplasat la statuia voievodului Mircea cel Bătrân. Acolo, cu fețele împietrite de solemnitate, au depus o jerbă de flori. Un moment de profundă demnitate și continuitate.

Probabil că Mircea cel Bătrân, dacă ar putea coborî de pe soclu, s-ar uita la stadiul lucrărilor publice din județ și ar spune: „Băieți, eu am clădit o țară din bucăți în vremuri de război, voi de ce aveți nevoie de trei mandate și patru rectificări bugetare ca să asfaltați o uliță?” Dar statuile nu vorbesc, așa că jerba a fost acceptată tăcut, ca un tribut adus neputinței moderne.

„Vom continua să construim împreună”… adică voi munciți, noi postăm!

Punctul culminant al postării primarului Gentea este, fără îndoială, promisiunea grandioasă: „Vom continua să construim împreună o regiune dinamică, în care tinerii să își dorească să rămână sau să revină acasă.”

O declarație atât de optimistă încât tinerii din Pitești au început deja să-și facă bagajele… pentru a pleca mai repede spre București sau diaspora, de teamă să nu-i prindă „dinamismul” promis de primar. Să spui că vrei ca tinerii să revină într-un oraș unde oportunitățile de carieră se opresc adesea la ușa partidului sau la ghișeele de stat denotă un umor fin, demn de marile scene de comedie.

Mulțumiri pentru „managementul administrativ” și alte basme

La final, într-un acces de generozitate, primarul le mulțumește consilierilor locali pentru sprijinul acordat în „managementul administrativ”. Traducere pentru piteștenii de rând: „Mulțumesc băieților care ridică mâna la comandă ca să treacă proiectele noastre de bifat căsuțe”. Și, desigur, mulțumiri concetățenilor care contribuie zi de zi la dezvoltarea orașului – adică celor care plătesc taxe și impozite tot mai mari pentru a finanța festivaluri, jerbe și ședințe festive.

La mulți ani, Pitești! Să fii mereu la înălțimea istoriei tale, căci la înălțimea promisiunilor celor doi lideri e mult prea greu de ajuns. Acolo aerul e rarefiat și plin de ecrane de smartphone deschise pe Facebook!