Zilele trecute, ziariștii de la Argesplus.ro au primit informații care ar trebui să pună pe jar instituțiile abilitate. Din informațiile primite de la buni cunoscători ai situației, este dezastru în ceea ce privește fondul cinegetic din Argeș. efectivele de vânat fiind la mai puțin de jumătate față de cum ar fi trebuit să fie. La tot acest dezastru contribuie abuzurile de tot felul, așa cum o sa citiți în materialul de mai jos, conceput de sursele noastre:
Județul Argeș se confruntă cu o problemă profundă de corupție în domeniul vânătorii, care implică nu doar gestionarea neadecvată a fondurilor cinegetice, ci și o rețea complexă de influențe politice și abuzuri de putere. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Argeș, sub conducerea unor figuri controversate, a fost centrul multor acuzații grave care afectează sustenabilitatea și integritatea ecosistemelor locale.
Conducerea AJVPS Argeș: Interese și Controverse
AJVPS Argeș are în fruntea sa personaje foarte controversate cu strânse legături politice și în contact cu persoane influente din instituțiile statutului.
Președintele asociației este Mihai Oprescu cel care a fost prefect al județului Argeș și care acum se bucură de o sinecură ocupând o funcția de Secretar General al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi. Însă cea mai importantă și influentă funcție a sa este aceea de “Soț al Doamnei”, al doamnei Simona Bucura-Oprescu, membru important al PSD și în prezent Ministru al Muncii și Solidarității Sociale.
Vicepreședinți sunt:
– Armand Chiriloiu, directorul Direcției Silvice Argeș și membru în consiliul de administrație al RNP-Romsilva, un personaj bănuit de foarte multe ilegalități și care se bucură de o susținere transpartidică.
– Filip Georgescu, fost deputat PSD și cel care a condus de facto vânătoare în Argeș încă înainte de 1989. El este considerat ca fiind unul dintre principalii vinovați ai reducerii extreme a efectivelor de specii cinegetice.
Director al asociației este omul de afaceri Sergiu Chiriță despre care, prin Pitești, circulă zvonuri că la începutul carierei sale de afacerist se ocupa cu lucruri nu tocmai onorabile, din punct de vedere moral și chiar legal.
Gestiunea Fondurilor Cinegetice: Neglijență și Declin
AJVPS Argeș are în gestiune mai multe fonduri de vânătoare din județul Argeș iar de mai bine de 10-15 ani, toată lumea știe că pe aceste fonduri efectivele unor specii precum iepurele de câmp și potârnichea au scăzut dramatic. Aceste scădere a fost cauzate strict de proasta gestionare.
AJVPS Argeș are în gestiune aceste fonduri în baza unor contracte de gestionare încheiate cu Garda Forestieră Ploiești (GF Ploiești) în calitate de reprezentant al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
În baza prevederilor legale și a contractelor de gestionare AJVPS Argeș are obligația să păstreze efectivele de vânat la cote optime și în acest sens, în fiecare an, trebuie să evalueze, în baza unor instrucțiuni emise de către MMAP, efectivele fiecărei specii și să raporteze către GF Ploiești rezultatele numărătorii. GF Ploiești este obligată să dea mai departe, către MMAP, aceaste evaluări. Totodată, GF Ploiești, are dreptul și obligația să supervizeze și să controleze acșiunile de evaluare ale AJVPS Argeș.
Falsificare și Complicitate: Între Raportări și Realitate
În ultimii 10-15 ani, AJVPS Argeș, sub ocrotirea funcționarilor GF Ploiești și implicit a celor din MMAP, a măsluit datele evaluărilor astfel încât să acopere scăderea dramatică a efectivelor de iepuri și potârnichi. În acest fel s-a asigurat că an de an, deși efectivul d eiepuri scădea accentuat, vânătorii, în special clientela conducerii AJVPS Argeș, să poată împușca în continuare iepuri.
Situația a ajuns atât de tragică încât sunt vânători argeșeni care spun că în ultimii 2-3 ani nu au văzut picior de iepure sau potârniche în foarte multe zone din fondurile gestionate de AJVPS Argeș.
Reprezentantul județean al GF Ploiești, responsabil cu controlul activității asociațiilor de vânîtoare din județul Argeș, este Florin Stancu dar acesta a închis ochii de fiecare dată fiindcă el însuși vânează la AJVPS Argeș oricând și unde dorește față de ceilalți membri vânători ai AJVPS Argeș care sunt foarte limitați de așa zisele regulamente interne nescrise.
Șeful GF Ploiești și implicit șeful lui Florin Stancu, Viorel Mihălcioiu este și el vânător și vânează inclusiv în județul Argeș, la fel ca și Daniel Dicu cel care este șeful Serviciului Cinegetic din cadrul Direcției Biodiversitate a MMAP, adică acea structură căreia se subordonează pe linia vânătorii toate Gărzile Forestiere.
Mai mult de atât, în cadrul dezbaterii publice organizate de căte MMAP la data de 17.05.2023 pe tema proiectului de Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2023 – 14 mai 2024, un participant a prezentat situația unui fondului de vânătoare 44 Furduiești, explicând motivul pentru care se supraevaluează efectivul de iepuri de câmp precum și cum autoritățile ar fi trebuit să intuiască neregulile. Acesta a spus că pe fondul de vânătoare 44 Furduiești mai sunt doar 300-400 de iepuri pe aproximativ 14.000 Ha, adică de 3-4 ori mai puți decât a evaluat AJVPS Argeș în primăvara anului 2023 și față de efectivul optim stabilit de MMAP.
Cu toate acestea autoritățile nu au luat nicio măsură.
Dezvăluiri făcute de ONG-uri
Conform noilor Instrucțiuni de evaluare a efectivelor de vânat, aprobate în 2022 prin ordinul MMAP nr. 2.847/2022, la acțiunile de evaluare pot participa și reprezentanții ONG-urilor care au ca scop protecţia mediului sau a animalelor sălbatice, aceștia urmând a avea calitatea de observatori în cadrul evaluării, la fel ca reprezentanții asociației de vânătoare care gestionează fondul de vânătoare. Practic atât vânătorii cât și ONG-iștii au dreptul să numere animalele.
La data de 25 februarie a avut evaluarea efectivului de iepuri de câmp pe fondul de vânătoare 44 Furduiești iar AJVPS Argeș s-a trezit pe cap cu o armată de ONG-iști, peste 24 de oameni, dotați cu camere video pentru a înregistra toată acțiunea de evaluare.
La început reprezentanții AJVPS Argeș au părut cooperanți dar după ce au văzut că cei de la ONG numără pe bune iepurii au început să fie iritați și au făcut tot posibilul să nu înscrie adevărul în documentele de evaluare.
În acea zi, au fost parcurse 4 suprafețe de probă, în suprafață totală de aproximativ 400 Ha iar reprezentanții ONG-ului au numărat: 4 iepuri la prima suprafață parcursă, 5 iepuri la cea de-a doua suprafață parcursă, 3 iepuri la cea de-a treia suprafață parcursă și 1 iepure la ultima suprafață parcursă.
Astfel, pe 400 Ha de teren agricol din cele 13.465 ale fondului cinegetic 44 Furduiești, au fost observați 13 iepuri iar aplicând formula de la art. 44 al Instrucțiunilor de evaluare Ef.c. = (S.c.: S.p.) x n, unde S.c.=13465, S.p.=400 iar n=13, rezultă că efectivul de iepuri pe fondul cinegetic 44 Furduiești este de 438 de exemplare, adică de aproape 3 ori mai mic față de efectivul evaluat în primăvara anului trecut (1250 de exemplare) și față de efectivul optim (1300 de exemplare), însă extrem de apropiat de efectivul preconizat în cadrul dezbaterii publice din 17.05.2023 (300-400 de exemplare).
ONG-ul a sesizat și alte nerespectării ale Instrucțiunilor de evaluare, așa că la data de 27 februarie a transmis o adresă către GF Ploiești, Garda Forestieră Națională și MMAP, prin care a prezentat întreaga situație și le-a solicitat acestora să dispună refacerea evaluării la iepuri pe fondul 44 Furduiești sub coordonarea unei comisii stabilite foarmate din angajați ai instituțiilor responsabile. Totodată, instituțiilor le-a fost solicitat să verifice evaluările ăi pe celelalte fonduri de vânătoare gestionate de AJVPS Argeș.
Toate cele 3 instituții au înregistrat sesizarea: 2436/29.02.2024 la GF Ploiești, 984/27.02.2024 la GF Națională și R/7481/27.02.2024 la MMAP însă au evitat să se pronunțe pe tema refacerii sub supravegherea lor.
Intimidare și Obstrucționare:
Între timp, pe data de 8 martie AJVPS Argeș, a continuat evaluarea pe fondul de vânătoare 44 Furduiești motivând că pe data de 25 februarie au trebui să o oprească din cauza vremii nefavorabile.
Pe data de 3 martie, AJVPS Argeș a organizat evaluarea iepurilor pe fondul de vânătoare 40 Suseni. Și de această dată s-au trezit pe cap cu ONG-iștii și au recurs la alte metode de eludare a ochilor suplimentari ai celor de la ONG.
Până pe la ora 12 au parcurs 3 suprafețe de probă și de această dată nu s-au mai contrazis cu cei de la ONG-uri în privința iepurilor numărați: la prima suprafață de probă au fost văzuți 2 iepuri, la cea de-a doua 6 iepuri iar la cea de-a 3 treia 5 iepuri., iar aplicând formula din Instrucțiuni, rezultă un efectiv de aproximativ 386 de exemplare, aproape la jumătate față de efectivul evaluat anul trecut și mai mic decât jumătatea efectivului optim.
În total ar fi trebuit parcurse 7 suprafețe de probă, însă când se deplasau de la a 3-a spre a 4-a, autoturismul în care se afla coordonatorul ONG-ului a fost oprită, pe Drumul Județean 659, de un echipaj de poliție de la Serviciul Rutier al IPJ Argeș care venise special acolo pentru a-i încurca pe cei de la ONG. Mai precis pentru ai reține până când cei de la AJVPS Argeș să-și facă pierdută urma și astfel să poată continua evaluarea fără supravegherea ONG-urilor.
Dovadă că acel echipaj a fost trimis special cu acest scop este că se afla acolo cu o autospecială marca BMW iar din informațiile primite de la Direcția Rutieră aceste autospeciale se folosesc doar pe drumurile naționale, europene, expres sau autostrăzi. Pe alte categorii de drumuri se pot folosi doar în situații bine definite cum ar fi accidentele dar în niciun caz pentru controale de rutine.
Aparent acest echipaj a fost trimis acolo de către cms. șef Alin Stan, șeful Serviciului Arme din cadrul IPJ Argeș, care este și el membru vânător al AJVPS Argeș și apropiat al lui Mihai Oprescu.
Când au fost opriți de poliție, cei de la ONG se aflau în coloană cu cei de la AJVPS Argeș. Poliția a oprit și 2 autoturisme ale celor de la AJVPS Argeș dar le-a dat drumul imediat (maxim 1-2 min), fără nicio verificare suplimentară pe când pe cei de la ONG i-a controlat inclusiv în portbagaj ca să verifice dacă nu cumva au arme la ei. Total ilogic să-i verifice pe cei de la ONG de arme și pe vânători nu.
În primul autoturism oprit, Duster-ul cu numărul de înmatriculare AG77WEW se afla un ofițer de poliție, tot de la Rutieră, Evelin Zoican, și el fiind membru vânător al AJVPS Argeș, posibil complice în această acțiune premeditată de obstrucționare.
Echipajul de poliție era condus de tânărul ofițer Alexandru Duțulescu care a ținut să precizeze în mod expres, fără a fi întrebat de cineva, că oprește și alte autoturisme nu doar pe cel al ONG-ului. Lipsa de experiență l-a făcut să se dea de gol. Din același echipaj făcea parte și agentul Răzvan Bădescu care conform declarației sale de avere deține o proprietate în comuna Suseni și care îl cunoaște pe paznicul de vânătoare.
Impact la nivel înalt:
În ultimele zile, Daniela Drăcea, șefa Direcției Biodiversitate din MMAP a propus conducerii MMAP o serie de măsuri cu privire la situația de la AJVPS Argeș și imediat a fost înlocuită din funcție. În locul acesteia a fost numit Ilie Mihalache care a fost șeful structurii care se ocupa de vânătoare din cadrul MMAP timp de foarte mulți ani și care a contribuit la acoperirea dezastrului ce se petrecea cu iepurii de câmp.
Concluzii și Implicații
Situația din Argeș reflectă un model îngrijorător de corupție, abuz și neglijență, care nu doar că prejudiciază biodiversitatea, dar și erodează încrederea publică în instituțiile responsabile de gestionarea resurselor naturale. Apelul la acțiune este clar: este necesară o investigație profundă, sancționarea celor responsabili și implementarea unor măsuri stricte pentru a asigura transparența și sustenabilitatea în domeniul vânătorii.
Pe măsură ce comunitatea locală și cea largă așteaptă răspunsuri și acțiuni concrete, ochii sunt ațintiți asupra instituțiilor de stat și a oficialilor implicați, sperând la o schimbare care să restaureze echilibrul natural și să reconstruiască un sistem de vânătoare etic și responsabil. Corupția din vânătoarea argeșeană este mai mult decât o problemă locală, este un semnal de alarmă pentru necesitatea reformelor la nivel național în gestionarea resurselor cinegetice și în protecția mediului.
Din informațiile deținute se pare că ONG-urile au foarte multe probe în acest sens iar în lipsa unui răspuns ferm al autorităților responsabile cu administrarea faunei cinegetice, intenționează să se adreseze organelor de urmărire penală.
