România accelerează puternic investițiile în stocarea energiei electrice. Datele Transelectrica arată că instalațiile de stocare conectate la Sistemul Energetic Național au ajuns, la 1 septembrie 2026, la 1.094 MW putere instalată și 2.310 MWh capacitate de stocare.
Creșterea este semnificativă dacă este comparată cu situația de acum o lună. La începutul lunii august, România avea aproximativ 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate în baterii.
Asta înseamnă că, într-o singură lună, au intrat în operare comercială instalații cu peste 100 MW putere și aproximativ 335 MWh capacitate de stocare.
Ritmul este unul important pentru România, în condițiile în care sistemul energetic are nevoie tot mai mare de capacități care să poată prelua energia atunci când producția este ridicată și să o livreze în perioadele de consum maxim.
Bateriile, soluția pentru energia produsă la prânz
Extinderea capacităților de stocare vine într-un moment în care România își dezvoltă rapid producția de energie regenerabilă.
Țara are deja mii de megawați instalați în centrale fotovoltaice, iar producția solară poate fi foarte ridicată în timpul zilei, exact atunci când consumul nu este neapărat la nivelul maxim.
Bateriile pot schimba această situație.
Energia produsă în exces în timpul zilei poate fi stocată, iar apoi livrată în rețea seara, când producția fotovoltaică scade, dar consumul crește.
Practic, bateriile permit ca energia solară produsă la prânz să fie folosită câteva ore mai târziu, când sistemul are mai mare nevoie de ea.
O baterie de 160 MWh a intrat recent în funcțiune
Una dintre cele mai importante capacități de stocare intrate în operare comercială în ultima lună este instalația Glodeni 3, cu o capacitate de 160 MWh, operată de compania Energyglod.
Investițiile de acest tip schimbă rapid structura Sistemului Energetic Național, într-un moment în care România încearcă să găsească soluții pentru echilibrarea producției și consumului.
Importanța bateriilor a crescut și pe fondul problemelor provocate în această perioadă de debitul scăzut al Dunării, care afectează producția unor capacități hidro și nucleare.
Într-un sistem energetic în care anumite surse pot produce mai puțin decât în condiții normale, capacitățile de stocare pot reprezenta o rezervă suplimentară de flexibilitate.
România are deja baterii capabile să livreze sute de megawați
Dimensiunea noilor investiții poate fi înțeleasă mai bine dacă sunt privite cele mai mari baterii existente în România.
Cea mai mare capacitate de stocare este în prezent cea de la Florești, județul Cluj, cu aproximativ 400 MWh, dezvoltată de Nova Power & Gas, companie parte a grupului E-INFRA.
Pe următoarele poziții se află instalația de aproximativ 300 MWh de la Gura Ialomiței, dezvoltată de compania belgiană Aukera, și bateria de aproximativ 206 MWh de la Iaz, aparținând Energy Capital Group, parte a grupului turc GÜRİŞ.
Aceste proiecte arată că piața românească de stocare începe să treacă de la proiecte experimentale sau de mici dimensiuni la instalații capabile să aibă un impact real asupra funcționării sistemului.
Bateriile au ajuns să conteze în orele de vârf
Un semnal important este faptul că instalațiile de stocare au început deja să aibă un rol vizibil în perioadele de consum ridicat.
Au existat momente în care bateriile din România au livrat în rețea energie la o putere comparabilă cu cea produsă de un reactor de la Cernavodă.
Capacitatea este însă încă insuficientă în raport cu necesarul întregului sistem energetic.
De aceea, dezvoltarea accelerată a bateriilor este considerată una dintre condițiile importante pentru integrarea unui volum tot mai mare de energie solară și eoliană.
Peste 2.500 MW de noi capacități instalate în 2026
Extinderea stocării face parte dintr-un fenomen mai larg de dezvoltare a sectorului energetic românesc.
Potrivit datelor Transelectrica, de la începutul anului 2026 au fost instalate în România aproximativ 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare.
Printre proiectele importante se află și instalația de stocare IS Părău, din județul Brașov, cu o putere de aproximativ 76,76 MW și o capacitate de 150,288 MWh, dezvoltată de compania Econergy.
Iar ritmul investițiilor este departe de a se opri.
Încă 1.000 MW de baterii până la sfârșitul anului
Estimările Transelectrica indică o accelerare și mai puternică a procesului de racordare în lunile următoare.
Până la sfârșitul lui 2026 ar urma să fie conectate la rețea noi capacități de aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene, precum și aproximativ 1.000 MW în instalații de stocare.
La acestea se vor adăuga și noi capacități de producție pe gaze naturale, inclusiv cele de la Mintia și Iernut.
Dacă aceste estimări vor fi respectate, România ar putea încheia anul cu o creștere spectaculoasă a capacităților de stocare.
România începe să-și construiască „bateria” sistemului energetic
Investițiile în baterii reprezintă, în esență, o schimbare de paradigmă pentru sistemul energetic românesc.
Nu mai este suficient să fie construită capacitate de producție. Pe măsură ce energia solară și eoliană ocupă o pondere tot mai mare, România are nevoie și de capacități care să poată stoca energia, să echilibreze rețeaua și să livreze electricitate exact atunci când este nevoie.
Iar cifrele din ultimele luni arată că această piață începe să se miște rapid.
În numai o lună, România a adăugat peste 300 MWh de capacitate de stocare, iar dacă ritmul anunțat de Transelectrica se menține, următoarele luni ar putea aduce un salt și mai important.
Pentru un sistem energetic confruntat simultan cu creșterea producției regenerabile, perioade de consum ridicat și vulnerabilități ale unor surse tradiționale de producție, bateriile ar putea deveni una dintre piesele esențiale ale infrastructurii energetice naționale.
