AUR se menține pe prima poziție în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, potrivit celui mai recent sondaj CURS. Formațiunea este creditată cu 34%, urmată de PSD cu 25% și PNL cu 18%. În același timp, românii sunt împărțiți perfect în privința alegerilor anticipate: 47% le susțin și tot 47% se declară împotrivă.
Cel mai recent barometru CURS, realizat în perioada 16–22 septembrie 2026, indică o relativă stabilitate în partea superioară a clasamentului intenției de vot, dar și pierderi pentru PNL și USR comparativ cu măsurătoarea precedentă.
Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, opțiunile exprimate de respondenți ar fi: AUR – 34%, PSD – 25%, PNL – 18%, USR – 8%, UDMR – 5%, S.O.S. România – 3%, Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone – 2%, Acțiunea Conservatoare – 2% și SENS – 2%. Alte opțiuni însumează 1%.
AUR are astfel, în această măsurătoare, un avans de 9 puncte procentuale față de PSD și de 16 puncte față de PNL.
PNL și USR pierd teren
Comparativ cu datele CURS din august, AUR rămâne la 34%, în timp ce PSD urcă de la 24% la 25%. PNL coboară de la 20% la 18%, iar USR de la 10% la 8%.
UDMR rămâne la 5%, S.O.S. România crește de la 2% la 3%, iar Acțiunea Conservatoare urcă de la 1% la 2%.
79% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită
Un alt rezultat al cercetării privește percepția asupra direcției țării. 79% dintre persoanele intervievate consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 15% apreciază că direcția este bună. Restul de 6% nu au exprimat o opinie.
Anticipatele împart românii exact în două
În privința unei eventuale organizări a alegerilor parlamentare anticipate, rezultatul este unul neobișnuit de echilibrat.
47% dintre respondenți susțin anticipatele și 47% se opun, iar 6% nu au o opinie. Mai exact, 36% sunt categoric în favoarea acestei soluții, iar 11% mai degrabă de acord. În tabăra opusă, 26% sunt mai degrabă împotrivă și 21% categoric împotrivă.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane de cel puțin 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Interviurile au fost realizate față în față, la domiciliul respondenților. Marja maximă de eroare declarată este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
