Două treimi dintre români ar putea vota pentru un partid cu orientare naționalistă, însă doar un sfert și-ar mai păstra opțiunea dacă un astfel de partid ar propune ieșirea României din UE
Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărțit în șapte capitole, capitolul al VI-lea fiind dedicat potențialului electoral al partidelor cu orientare naționalistă[1].
Prezentarea grafică a acestor capitole poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/02/2.02.2022-Capitolul-6-Sondaj-INSCOP-STG-GMF.pdf
ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Capitolul 6: Potențialul electoral al partidelor cu orientare naționalistă
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
65,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 68,7% în septembrie 2021, 59,5% în iunie 2021 și 66,4% în martie 2021). 32,8% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 28,2% în septembrie 2021, 34,8% în iunie 2021 și 31,3% în martie 2021). Nu știu sau nu răspund 1,5%.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei 65,7% care declară că ar vota un partid naționalist, 39,7% (față de 41,4% în septembrie 2021 și 35,3% în iunie 2021) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj). 55,1% dintre votanții unui partid cu orientare naționalistă și-ar schimba opțiunea în cazul unei politic anti-europene a acestuia (față de 53,8% în septembrie 2021 și 60,7% în iunie 2021). 5,2% nu știu sau nu răspund.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei 65,7% care declară că ar vota un partid naționalist, 26% (față de 21,3% în iunie 2021 și 26,5% în septembrie 2021) și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj). 68,4% dintre votanții unui partid cu orientare naționalistă și-ar schimba opțiunea în cazul unei politici de apropiere de Rusia a unui astfel de partid (față de 74,9% în iunie 2021 și 67,4% în septembrie 2021). 5,6% nu știu sau nu răspund.
Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Votul ipotetic pentru un partid de orientare naționalistă (două treimi din populație) este un indicator general care arată preocuparea populației pentru o mai bună reprezentare a intereselor țării, iar nu o măsură exactă a scorului electoral pe care l-ar putea obține un partid care se auto-declară declară naționalist. De exemplu, atunci când sunt întrebați dacă ar mai vota un partid cu orientare naționalistă dacă acesta ar propune ieșirea României din UE, din cele două treimi mai rămân doar un sfert dintre români dispuși să voteze un asemenea partid. Iar dacă un partid cu orientare naționalistă ar propune apropierea față de Rusia, ar mai fi votat doar de aproximativ 17% dintre români.”
Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Este important de remarcat, așa cum reiese din acest capitol, existența elementelor conservatoare în bazinul electoral naționalist, care fac diferența între totalul voturilor ce ar fi acordate unui partid naționalist ce ar promova familia și valorile religioase și procentul de 17 % a acestor voturi în situația în care un astfel de partid ar promova o îndepărtare de Europa. Preferințele evidențiate ale publicului tânăr către președintele Putin se observă și în deschiderea acestui segment de alegatori de a vota un partid care ar susține apropierea de Rusia. Este interesant de urmărit evoluția orientărilor electorale ale acestui segment în timp, precum și de studiat în ce măsura inițierea și accentuarea unor direcții de educație formale, dar și alternative, orientate pe canalele social media unde acest segment este prezent, pot dilua vulnerabilitățile acestuia. Acest aspect este important în perspectiva următoarelor cicluri electorale, în care votul tinerilor va da din ce în ce mai mult direcția politică.”
DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a IV-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 11-18 ianuarie 2022, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9 %, la un grad de încredere de 95%.
Primele trei ediții au fost realizate în martie, iunie septembrie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/
