„De ce să mergem să muncim dacă Statul ne dă bani?”, spun cei mai mulți dintre cei care au și raspuns câte odată la întrebări un pic mai delicate legate de situația financiară și de încadrarea în câmpul muncii.
Cei mai mulți dintre cei care își pun această întrebare dar și dintre respindenții ei sunt cei care uneori, din păcate, beneficiază de niște bani pe care nu îi merită. Cine sunt aceștia? Nimeni alții decât asistații social.
Ce fac și ce foloase aduc? Cam nici unele. De ce? Pentru că ei pur și simplu STAU DEGEABA și primesc nejustificat niște bani care până la urmă tot ai mei sau ai altora care muncesc sunt: taxele pe care Statul cel „frumos și drept” ni le ia lunar pentru „diverse” de care oricum nu tragem speranța că vom ajunge să mai beneficiem. Oricum, și în momentul acesta daca am avea nevoie de ceva, cu siguranță am beneficia exact de NIMIC sau de ceva infim comparativ cu nevoile din acel moment.
Conform statisticilor efectuate de Ministerul Muncii, în luna ianuarie a anului 2017, suma alocată ajutoarelor sociale a fost de 174,5 milioane, astfel situând Argeșul pe locul al doilea la nivel național, mai exact al doilea după Iași care a avut o cifră de 179 milioane lei.
În județul nostru există aproximativ 6500-7000 de persoane care beneficiază de venitul minim garantat. Acestora li se mai adaugă alți 12.000 care beneficiază de indemnizațiile de creștere a copilului dar nu acelea pentru vârsta până în 2 ani. Tot conform statisticilor, în luna aprilie a anului curent, județul Argeș a plătit ajutoare sociale în valoare de 1,88 milioane de lei.
Cei mai mulți dintre beneficiari provin din mediul rural.
Problema nu ar fi acești bani, dacă ne gândim, totuși, un pic mai mult, ci oamenii care îi primesc. După cum prevede legea, cei asistații social au obligația să presteze ore de muncă în folosul comunității. Din păcate însă, de cele mai multe ori socoteala din târg nu se potrivește mai deloc cu cea din casă, respectivii mai devreme menționați refuzând munca și inventând diverse motive medicale însoțite, bineînțeles, de hârtii medicale.
O altă problemă a asistaților social o reprezintă și faptul că mulți dintre ei refuză, pe lângă munca în folosul comunității, angajarea la locurile de muncă rămase disponibile sau lucrul în agricultură.