Constantin Ologu din Nucşoara se judecă de câţiva ani buni pentru a recupera aproape 11 hectare de pădure care au aparţinut socrului său şi a fost împărţită celor şapte fiice ale lui.
I-au furat pădurea cu o chitanţă falsă
În anul 2009, Obştea din Nucşoara a vândut o suprafaţă de pădure în care a cuprins şi lotul de 10,8 ha aparţinând lui Ilie Cârstoiu. Moştenitorii săi au fost anunţaţi să meargă la sediul Obştei pentru a-şi primi cota parte de bani rezultaţi din acea tranzacţie.
Constantin Ologu, soţul uneia dintre moştenitoare a avut o mare surpriză când a solicitat banii ce ise cuveneau. A aflat că pădurea socrului său, Ilie Cârstoiu fusese vândută de acesta fără ştirea fiicelor sale, în anul 1963, numiţilor Ion Jubleanu şi Dumitru Dicu pentru suma de 5600 lei. Cei doi cumpărători s-au prezentat cu o chitanţă de mână la sediul Obştei, obţinând astfel contravaloarea celor 10.8 ha de pădure pe care pretindeau că au cumpărat-o de la Cârstoiu. Chitanţa de mână întocmită în 1963, a fost legalizată în data de 26.10.2006 de către notarul public, Ioana Deaconu.
La o privire mai atentă a conţinutului acestei chitanţe, Constantin Ologu a descoperit că adresele cumpărătorilor şi a vânzătorului erau eronate. În chitanţă apare judeţul Argeş, iar la acea dată nu existau judeţe, ci regiuni. De aici s-a descoperit că acea chitanţă era falsificată pentru a putea ca cei doi, aşa-zişi cumpărători să îşi poată însuşi banii rezultaţi din vânzarea celor 10,8 ha aparţinând celor şapte surori moştenitoare.
Parchetul a descoperit falsul şi i-a trimis în judecată pe cei doi falsificatori
În urma sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeş, procurorii au stabilit că actul este falsificat de Ion Jubleanu şi Dumitru Dicu. Anchetataorii i-au trimis în judecată pe cei doi făptuitori, iar în zilele următoare se aşteaptă judecarea dosarului de către Judecătoria Curtea de Argeş.
Dacă instanţa va confirma concluziile procurorilor din rechizitoriu, cei doi vor fi condamnaţi pentru fals în semnătură privată şi uz de fals, riscând fiecare câte cinci ani de închisoare. În ceea ce priveşte recuperarea sumelor datorate celor şapte moştenitoare, va trebui ca acestea să formuleze o nouă acţiune în justiţie dacă instanţa actuală nu va hotărî în sentinţa sa, ca suma furată de către cei doi să fie redată în mod direct, adevăraţilor proprietari de pădure.
Un mare semn de întrebare rămâene modalitatea prin care notarul public Ioana Deaconu a autentificat o chitanţă de mână confecţionată în 1963 şi în care se regăseau vădite falsuri de identitate cu privire la denumirea localităţilor celor trei părţi din chitanţă.
