Așa cum v-am obișnuit acum ceva timp, dragi cititori, cu câte o poveste, de data aceasta am un mesaj, un mesaj care, asemenea poveștilor, poate fi și al vostru, fiecare dintre voi regăsindu-se în rândurile de ma jos. E drept, unii mai mult, unii mai puțin.
„În anul Centenarului, România este mai divizată ca niciodată din cauza referendumului.
Ce voiam să zic?…
Sunt 3 opțiuni : da, nu, boicotare.
Fiecare tabara are argumentele sale, mai solide sau nu.
Consider ca fiecare persoană cu drept de vot are capacitate decizională și poate acționa cum îi dictează conștiința însă să avem respect pentru cei cu opinie diferită.
Să lasăm deoparte etichetele și ranchiuna. Să învațăm să tolerăm și să ne acceptăm diferențele. Suntem deja un popor împovărat cu greutăți, ajunge cu răutatea și ponegrirea! Să nu ne pierdem în lupte politice!
Acum exact 100 de ani, se lupta pentru UNITATE. Avem datoria morală să o menținem!
România mea e o țară frumoasă, cu oameni frumoși și iubitori!
Iubirea UNEȘTE, NU DEZBINĂ!”