Cu siguranță, pentru noi, cei cărora ne pasă de mediul în care trăim, termeni ca ECOLOGIZAREA, COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR, ECO-EDUCAȚIA, MEDIU ÎNCONJURĂTOR, sunt deloc străini. La polul opus, în schimb, se află și aceia care, fie din prea multă comoditate, fie din ignoranță, încă fac ochii mari la auzul unor noțiuni de acest gen. Tocmai de aceea, există organizații care au ca scop educarea fiecărui cetățean și implementarea în mod corect a termenilor mai sus amintiți.
O astfel de misiune o au și cei din cadrul proiectului WASTEIX, un proiect la nivel național apărut tocmai din respect pentru mediul înconjurător dar și pentru fiecare dintre noi, pentru generațile viitoare. Cum a început totul și care sunt obiectivele WASTEIX am aflat chiar de la LUCIAN DORNESCU și MIHAI CUMPĂNAȘOIU, din București, fondatorii proiectului, iar astăzi aflați și voi în rândurile care urmează.
„Proiectul propriu-zis a început anul acesta, în luna mai, în plină pandemie, deși formalitățile au fost depuse încă din luna februarie 2020. A apărut fix într-un moment în care cei mai mulți se gândeau să închidă afacerile sau proiectele pe care le aveau. Împreună cu Lucian, am hotărât să facem acest proiect în ideea de a acționa vizibil. De la gânduri am ajuns, pas cu pas, la aplicarea în fapt a ideilor noastre despre ceea ce înseamnă o relație naturală și corectă cu mediul înconjurător, cu natura.”, a spus Mihai Cumpănășoiu în cadrul unei videoconferințe.
Întrebat dacă noi ca cetățeni suntem, sau nu, suficient de educați, Lucian Dornescu, cel de-al doilea membru fondator al proiectului, este de părere că „Educația și educarea noastră, ca cetățeni, indiferent de vârstă, în ceea ce privește grija pentru mediul înconjurător, nu pot să spun că există sau că lipsește cu desăvărșire. Poate este vorba doar de o mai mică implicare. Tocmai de aceea, ONG-ul nostru, WASTEIX, are ca scop educarea oamenilor în acest sens. ”
„Să nu uităm, totuși, de oamenii care deja și-au conturat un principiu de colectare selectivă la nivel de ambient. Aceștia, dincolo de intenția de a fi prieteni cu natura, au totuși și niște nemulțumiri, ele fiind legate de „UNDE AJUNG DEȘEURILE COLECTATE CORESPUNZĂTOR, AVÂND ÎN VEDERE FAPTUL CĂ EXISTĂ UN TRANSPORT CARE IA TOTUL LA COMUN?”.Iar aceste nemulțumiri se adâncesc treptat și devin, să spunem, un fel de frustrări.”, a adăugat Mihai Cumpănășoiu.
Despre cât de receptivi vor fi, sau nu, oamenii, la această inițiativă, se va vedea pe parcurs, deoarece scopul este acela de a-i determina și pe reprezentanții autorităților locale să se alăture unui demers care are ca scop un mediu mai curat și cât mai puțin, chiar spre deloc, poluat.
„Totul pleacă de la ideea de a pune la un loc toți cetățenii, începând cu omul simplu, comericantul, producătorul și terminând cu cei care fac parte din administrațiile publice locale. Dacă suntem o echipă bine închegată, cu siguranță și rezultatele vor fi unele pozitive. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă reducerea semnificativă a gradului de poluare din oraș, în cazul de față București, dar, de ce nu, și din alte orașe.”, a mai precizat Mihi Cumpănășoiu.
Cam care ar fi cauzele pentru care foarte multe resurse ce ar putea fi refolosite ajung la groapa de gunoi, în primul rând vorbim despre o infrastructură și o logistică deficitară, dar și de o mentalitate destul de mult needucată în spiritul responsabilității față de mediul în care trăim. Revenind la prima cauză, atâta timp cât la momentul actual există doar pe hârtie încercări de îmbunătățire în acest sens, lucrurile nu par să arate prea bine, schimbările din ultimii ani nefiind unele foarte mari. Mai corect spus, „Cu o floare nu se face primăvară.”, după vorba unui proverb românesc. Iar o altă cauză penru care în România vorbim de o rată mică în ceea ce privește reciclarea deșeurilor, o reprezintă și carențele logistice privind sistemul DEPOZIT-GARANȚIE. Misiunea WASTEIX este și aceea de a remedia acest segment, tocmai in ideea creșterii ratei de reciclare.
„Noi vrem să ne axăm foarte mult în special pe eco-educație, avem în plan derularea mai multor activități și proiecte adiacente în special la nivel de unități școlare, universitare, totul și în fucnție de cât de mult va permite, sau nu, contextul actual al crizei COVID-19. Scopul campaniilor pe care le avem în plan, este și acela de a educa tinerii de azi, care vor deveni adulții responsabili, sau nu, de mâine, despre cum se colectează selectiv dar și despre beneficiile pe care această colectare le aduce nivel economic. Vrem să mergem și pe conceptualizarea actului de colectare selectivă ca și performanță de mediu. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă reducerea semnificativă a emisiilor de CO2. Vă dau un exemplu simplu: 1 tonă de sticlă reciclată, ca econimie înseamnă o cantitate de 360 kg de CO2 emis în atmosferă. , mai spune, pe lângă altele, Mihai Cumpănășoiu.
Și totuși, deși s-au mai făcut campanii, inclusiv reprezentanții firmelor de salubritate au venit cu nenumărate atenționări, ce facem cu locurile de joacă, ce facem cu spațiile de recreere, spații care din păcate încă sunt într-o stare deplorabilă, unde materia care ar putea fi depozitată și reciclată corect este aruncată la voia întâmplării? Se pare că din nou ne lovim de cetățeanii adulți delăsători, de cei care refuză să se informeze, refuză indicațiile venite din partea celor responsabili de curățenia mediului înconjurător, și mai mult de atât, se pare că și copiii lor sunt „educați” în același spirit de „Dacă nu e lucrul sau locul meu, de ce să am grijă de el?”.
„Din punctul meu de vedere, există și o lipsă destul de mare de comunicare dintre copil și adultul în postura de părinte. Există numeroase cazuri în care adulții nu se implică mai deloc. Acesta se poate numi și dezinteres.Și nu mă refer strict la părinți, deoarece o parte din educație se face în unitățile de învățământ. Remarc, din păcate, o implicare destul de redusă și a personalului didactic. Și să nu uităm nici de responsabilitatea pe care ar trebui să o aibă administrațiile publice locale, deoarece, până la urmă, acele spații, că tot vorbim și de ele, se află sub tutela lor. Dacă ar exista oameni competenți, cu siguranță situația ar fi mult îmbunătățită.”, mai spune, în opinia sa, Mihai Cumpănășoiu.
Și dacă tot am vorbit despre cetățeni și lipsa mai mare sau mai mică, de educație, a acestora pe partea de mediu înconjurător, totuși să vedem și ce înseamnă să investești într-un astfel de proiect destul de vast și cu perspective pe termen lung. Deoarece, mai ales în contextul actual, este deloc ușor să faci ceva în sprijinul omului apelând tot la om.
„Treaba cu ONG-ul ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR stă exact ca în fitness: nu te poți aștepta la rezultate majore în 2-3 zile. Rezultatele bune, rezultatele pozitive, sunt treptate. Dar sunt pe termen lung.”, explică Lucian Dornescu.
Un alt aspect mai puțin plăcut, atunci când vorbim de implicarea în astfel de activități, o reprezintă și lipsa unui suport financiar solid, lipsa sponsorilor. Sunt foarte puțini cei care susțin astfel de proiecte.
În opinia lui Mihai Cumpănășoiu, „ Lipsa suportului financiar și a implicării în proiectele de mediu există de mult timp, nu de acum. Vorbim chiar de un dezinteres total în acest sens. Din păcate, doar situațiile care au și o parte emoțională sunt considerate cauze sociale, protecția mediului nefind luată în considerare deși este și ea o cauză socială majoră, o cauză care ne privește pe toți în egală măsură.”.
Un alt aspect adus în discuția cu fondatorii WASTEIX a fost și acela legat de cum este văzută situația privind colectarea selectivă în contextul actual și care va fi evoluția acesteia în următoarea perioadă.
La momentul actual, odată cu pandemia, se poate vorbi despre o scădere a ratei colectării selective, mai exact relația efect-cauză, mai ales dacă luăm ca exemplu sistemul de activități din domeniul HORECA. Ponderea cea mai mare a fost direcționată către persoanele fizice, toată materia reciclabilă constând în ambalaje ajungând la gropa de gunoi, la comun cu alte deșeuri.
Un alt punct pe care am ținut neapărat să îl menționez, este și acela legat de măștile de unică folosință, unde ajung acestea având în vedere că le găsim aproape la tot pasul aruncate pe asfalt, prin scările de bloc, pe spațiile verzi, pe scările pasajelor sau stațiilor de metrou. Totuși vorbim despre un deșeu cu grad de risc biologic, pentru cei care nu știu acest lucru. Faptul că le vedem unde le vedem, adică în locuri necorespnzătoare, este tot din cauza lipsei de educație și a informării în acest sens.
„Ce se întâmplă măștile?! Vă pot spune că aici avem de a face cu un real cerc vicios: odată e luată masca și utilizată, apoi este aruncată în locuri nepotrivite, apoi colectată de către operatorul de salubritate la comun cu alte deșeuri și la final dusă la groapa de gunoi. De ce așa? Pentru că e mai simplu. Din păcate „simplul” acesta se transformă într-un mare dezavantaj care se răsfrânge tot către mediu,inclusiv către cel economic nu doar către cel înconjurător. De ce? Odată ce acel obiect contaminat ajunge în contact cu celelalte deșeuri, acestea la rândul lor sunt contaminate. Ce înseamnă asta? Că devin inutilizabile, adică nu mai pot fi reciclate. În mod normal, acele măști ar trebui colectate doar împreună cu alte deșeuri medicale considerate cu grad de risc biologic. De ce nu se procedează așa? Din nou aceeași cauză: lipsa educației și refuzul omului de a fi informat corect., explică Mihai Cumpănășoiu.
Da, o problemă acută, putem spune despre colectarea corectă a deșeurilor care pot fi reciclate.Dar, dacă ne place să fim informați și să învățăm despre cât de importante sunt resursele recilabile și cât de important este să trăim într-un mediu lipsit de poluare, WASTEIX vine cu multe idei în acest sens.
La finalul videoconferinței de aseară, reprezentanții WASTEIX au dorit să transmită și un mesaj care să ajungă la cât mai mulți dintre cetățeni.
„Numai acționând împreună ASTĂZI, putem garanta un MÂINE copiilor noștri.”, a transmis Mihai Cumpănășoiu
„Înainte de toate aș vrea să precizez că „CEI CARE AU PRIVILEGIUL DE A ȘTI, AU DATORIA DE A ACȚIONA.”, după cum a spus Albert Einstein. Ce vreau să le transmit tuturor cetățenilor, indiferent de vârstă, este că trebuie să conștientizeze faptul că DEȘEURILE DE AMBALAJE NU SUNT GUNOAIE. ELE SUNT O RESURSĂ CU AJUTORUL CĂREIA PUTEM MIȘCA ȘI ECONOMIA.”, este mesajul transmis de Lucian Dornescu.
Și WASTEIX nu are doar atât. Odată cu el a apărut și WASTERMINATOR, un copil-blog care va crește și călătorește culegând povești, unele mai vesele, altele mai puțin vesele, despre reciclare și mediul înconjurător.
Mai multe despre activitățile WASTEIX puteți afla și accesând link-ul Comunității în care, de altfel, vă puteți înscrie https://m.facebook.com/atelierulderesurse, dar și site-ul oficial (https://wasteix.ro/) sau pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/atelierulderesurse/)
sursa foto: WASTEIX
