Ziua Internaţională a Nevăzătorilor, denumită şi Ziua Bastonului Alb, a fost instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în anul 1993, la Varşovia. În fapt, ziua de 15 octombrie a fost proclamată Ziua Bastonului Alb de către preşedintele SUA, Lyndon B. Johnson, la 6 octombrie 1964. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internaţional, ziua fiind sărbătorită pe întregul mapamond.
Bastonul alb nu este doar un instrument care poate fi folosit pentru obţinerea independenţei, fiind totodată un simbol al persoanelor nevăzătoare în societate. Pentru a onora realizările persoanelor oarbe sau cu deficienţe de vedere în data de 15 Octombrie este sărbătorită anual Ziua Bastonului Alb.
Timp de secole, bastonul a fost folosit doar ca un instrument de călătorie, abia în secolul XX fiind promovat pentru a fi folosit de către nevăzători ca un simbol de avertizare. Acest nou rol al bastonului alb îşi are originea în deceniile dintre cele două războaie mondiale. James Biggs din Bristol a pretins că a inventat bastonul alb în 1921. După un accident în care şi-a pierdut vederea el a trebuit să se readapteze şi simţindu-se ameninţat de traficul din jurul casei a hotărât să-şi picteze bastonul în alb pentru a fi mai vizibil pentru şoferi.
Totuşi, abia 10 ani mai târziu, bastonul alb şi-a stabilit prezenţa în societate. În februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o campanie pentru o mişcare naţională a bastonului alb în Franţa. Campania a fost menţionată în ziarele britanice conducând la o acţiune similară sponsorizată de către Cluburile Rotary în tot Regatul Unit. În America de Nord introducerea bastonului alb a fost atribuită organizaţiei Lions Clubs International. În 1930, un membru al clubului a observat un nevăzător încercând să se deplaseze pe o stradă aglomerată folosind un baston negru. Realizând că bastonul negru nu era vizibil de către şoferi, Clubul a decis să picteze bastonul în alb pentru a-i creşte vizibilitatea în rândul participanţilor la trafic. În 1931, Clubul a iniţiat un program naţional pentru promovarea utilizării bastonului alb de către persoanele nevăzătoare. De-a lungul anilor ’20 şi ’30, persoanele nevăzătoare au umblat cu bastoanele ţinute în diagonală într-o poziţie fixă, bastonul căpătând un rol simbolic fiind un element de identificare, dar la întoarcerea veteranilor orbi din cel de-al doilea război mondial forma şi utilizarea sa a fost modificată în încercarea de a-i ajuta pe veterani să revină la un stil de viaţă participativ la domiciliu. Doctorul Richard Hoover a creat bastonul lung conceput pentru a fi folosit ca dispozitiv de mobilitate astfel bastonul revenind la rolul iniţial dar în acelaşi timp fiind menţinut şi rolul simbolic.
Pe 15 octombrie mai este sărbătorită şi Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural a fost recunoscută de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/ 136. Astfel a fost apreciată la nivel internaţional atât importanţa cât şi contribuţia femeii din mediul rural la dezvoltarea societăţii.
Depăşind 15% din populaţia lumii, femeile din mediul rural lucrează în general în agricultură sau sunt mici întreprinzătoare. De exemplu, în Africa Sudsahariană sau Asia de Sud, mai mult din 2/3 din femeile angajate îşi desfăşoară activitatea în agricultură.
Ideea unei zile internaţionale care să onoreze în fiecare an femeile din mediul rural a apărut în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Femei de la Beijing în septembrie 1995. Pentru promovarea acestei zile, sunt incluse o serie de activităţi şi evenimente precum: schimburi internaţionale de programe pentru femeile care lucrează în domeniul agricol; proiecte pentru sprijinirea femeilor din mediul rural; expoziţii şi discuţii colective în care sunt prezentate contribuţiile femeii din mediul rural privind dezvoltarea societăţii.
Pe de altă parte, în această zi sunt evidenţiate contribuţiile femeii din mediul rural; implicare în activităţile de producţie a cerealelor; aprovizionarea familiilor lor cu alimente, apă şi combustibil; îngrijirea copiilor, persoanelor bolnave sau bătrâne.
În România, Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural este sărbătorită pentru prima dată în anul 1999 la Moeciu, judeţul Braşov. Apoi au fost organizate diverse manifestări împreună cu Asociaţia Naţională a Femeilor din Mediul Rural – ANFMR – la Răşinari, Sibiu; Rucăr, Argeş; Balvanyos, Covasna, Perişor, Dolj.
