*
*
*
*
*
*
*
D? zor c? e chilipir cu ghiotura!
Duminic?, de la ora 14, La Libr?rie, mon cher!
Arta ceaiului, istorii ?i tradi?ii. Capitolul al II-lea – Orientul Mijlociu
Pân? ce lefegiul de la dugheana împricinat?, în anteriu de harap, sulimenit ?i cu n?fram? va face Çay-ul dup? tipic…
Pentru ?tirea lui mosafir – efendi:
Dup? moartea profetului Mahomed (Medina, 632) triburile arabe cuceresc fulger?tor, sub semnul islamului, întregul teritoriu al Orientului Mijlociu, Spania, Magreb, o parte din India ?i China – aici cunosc pentru prima dat? ceaiul ?i beneficiile acestuia, îl preiau ?i îi asociaz? obiceiuri proprii pe care le r?spândesc în întregul ?i înfloritul imperiu abassid:
Turcia…
Ast?zi în Turcia, ceea ce berea este pentru bavarezi, ceaiul este pentru turci. Ceaiul unge ro?ile comer?ului, conducerii ?i societ??ii. Este servit oriunde, oricând, în pahare delicate, sub form? de cup?.
…turcii selgiucizi, ini?ial parte din m?re?ul imperiu arabo-musulman, la impactul cu mongolii, schimb? modalitatea tradi?ional? de preparare a ceaiului (infuzarea) cu decoctul diluat în ap? fiart?, tehnica de preparare fiind, de principiu, aceea?i cu cea din Mongolia ?i Rusia. Nu întâmpl?tor ceainicul turcesc nu este decât o variant? a samovarului .
Cât timp a d?inuit Înalta Poart?, turcii (acum dominând teritoriile arabe) abandoneaz? obiceiul ceaiului în favoarea cafelei, importat? din Yemen. Dup? c?derea Imperiului Otoman, pierderea principalului furnizor de cafea îl determin? pe Kemal Atatürk s? promoveze ceaiul, bineîn?eles negru (cu un con?inut crescut de tein? înlocuie?te cu succes cafeaua) cultivat ini?ial timid în Anatolia ?i pe ??rmul M?rii Negre.
Ceai f?r? zah?r? Poate e?ti bolnav!
Ceai cu lapte? Ceai cu l?mâie? Allah s? ne apere! Aferim!
Comanda çayci-ului nostru (chelnerul care aduce ceaiul) un koyu çay (ceai puternic) sau un açik çay (ceai slab), dup? cum pohte?ti, sau po?i s? comanzi pur ?i simplu çay, ?i î?i va fi servit la concentra?ia sa normal?.
Çay – 1 pahar, ast?zi chilipir – 1,5 lei
Cafeaua turceasc?
Türk kahvesi (kahwa – sinonimul cuvântului vin în araba veche) sau, mai simplu cafea oriental? este un decoct de cafea specific Orientului Mijlociu.
Originar? din Etiopia, cafeaua ajunge în secolul al XIV-lea în Yemen. Este ini?ial interzisa în lumea islamic? din cauza calit??ilor sale revitalizante, fiind perceput? ca b?utur? excitant? ?i malefic?. Îns? Kahwa învinge Islamul, iar cafeaua devine un element esen?ial al cotidianului oriental mai ales în timpul Imperiului Otoman.
M?cinat? foarte fin, amestecat? cu cardamon (mai ales în regiunile din Golful Persic), cafeaua oriental? este fiart? odat? cu zah?rul de trei ori, într-un ibric tradi?ional ?i servit? în ce?ti mici ca orice „esen?? tare” care se respect?.
Comand? arapului nostru (e adev?rat, cam alb) Türk kahvesi sâda (f?r? zah?r), mazbout (îndulcit? mediu) sau soccar zyada (foarte dulce)
Türk kahvesi – 5 lei, chilipir!
Maroc…
Imediat dup? r?zboiul Crimeei, în a doua jum?tate a secolului al XVII-lea, ceaiul se întoarce în Maroc ?i pe întreg teritoriul Magrebului, în împrejur?rile în care blocul Baltic interzice Angliei comer?ul în ??rile slave. Compania Indiilor (monopolul englezesc), î?i caut? o nou? pia?? de desfacere pentru ceaiul ob?inut din China, în schimbul opiumului produs în India.
În timpul Sultanului Moulay Ismail ceaiul revine în Magreb ?i recucere?te toate triburile nomade ale Saharei. Ini?ial destinat ambasadorilor englezi, apoi Sultanului ?i claselor privilegiate (Sultanul Moulay Ismail primea „mit?” pentru eliberarea prizonierilor europeni saci întregi cu ceai ?i zah?r), ceaiul devine o b?utur? a întregului popor. Ia locul fierturilor de plante (salvia ?i ment?), vinului interzis de religie ?i cafelei mult prea scumpe.
În mod tradi?ional, amestecat cu ment? proasp?t? sau cu salvie, le thé à la marocaine r?core?te sufletul, calmeaz? spiritul ?i învioreaz? trupul.
Ast?zi în Magreb, ?i cel mai s?rac dintre marocani ?i cel mai izolat dintre nomazii Saharei poseda cel pu?in un ceainic metalic, câteva pahare, ceva zah?r ?i pre?iosul ceai, ceea ce marocanul nume?te cu umor whisky berber.
A refuza o invita?ie la ceai pe aceste meleaguri coincide cu o insult? grav?, c?ci ospitalitatea este sacr?, (reminiscen?? cultural? a conserv?rii speciei din vremea în care traversarea de?ertului putea fi o condamnare la moarte)
Le thé à la marocaine sau Whisky berber, ast?zi – 2 lei paharul
Narghileaua – hookah, sisha – ritual ?i art?
Pa??, sultan, beizadea, cadin effendi de pe malurile Bosforului, calif, emir, seik, berber, maur… din de?erturile Arabiei, de la Mecca la Medina, de la Istanbul la Casablanca, Abu-Dabi, Cairo, Dubai, Doha, Beirut, Damasc, Teheran, Bagdad, Riad – narghileaua sau sisha este o tradi?ie veche oriental? asociat? cu socializarea calm?, lini?tit?, prieteneasc? sau intelectual?…
Anul 1000. India. Ha?i?. O nuc? de cocos ?i un tub ata?at ei.
Anul 1500. Imperiul Otoman. Tutun negru. Recipient din lemn, alam? sau sticl? decorate cu mozaicuri.
Una dintre tradi?iile cele mai vechi ?i cele mai profund ancorate în întreg Orientul Mijlociu ocup? înc? rolul central în universul taclalelor, cafenelelor, reuniunilor intelectuale. Folosirea ei este un ritual indisolubil legat de arta de a nu fi singur.
Preluat? din India de triburile arabe (înglobate grandiosului imperiu abassid), sisha devenit? narghilea este utilizat? asiduu de oamenii cu stare ?i prestigiu din elita Imperiului Otoman. Lemnul a fost înlocuit cu alama ?i sticla, iar corpul ?i baza au început s? fie decorate cu mozaicuri ?i picturi manuale.
Asociat? mult? vreme cu tradi?iile obscure ale Orientului, cu fumul de opiu ?i de ha?i?, narghileaua este ast?zi acceptat? ca o alternativ? la ?ig?ri ?i la pipa occidentalului. „Tutunul” pentru narghilea – melasa, în realitate, nu con?ine gudron, iar filtrarea prin ap? absoarbe o parte din nicotin? (?i a?a în cantitate infim?), reducând riscul de iritare a c?ilor respiratorii.
Narghileaua te face s? vezi via?a cu al?i ochi. Nu po?i s? savurezi o narghilea pe fug?, cum ai fuma o ?igar?. Însu?i faptul c? narghileaua trebuie preg?tit?, fie c? o fumezi acas? sau în ora?, îi confer? o anumit? importan??, o individualizeaz?. Preg?tind-o, sau a?teptând-o, te preg?te?ti ?i tu pentru ceva deosebit. Narghileaua te înva?? s? te relaxezi, s? devii mai r?bd?tor, s? împar?i lucrurile bune cu prietenii.
Ast?zi, chilipir – 12 lei
Nu avem: Avem:
Sarma Baklava
Chiftea Halva – tahin halvasi antepfistiki (de susan cu fistic)
Çiorba, pilaf, saftea Cafea – Türk kahvesi 5 lei
Pa??, Sultan, Beizadea, Cadin efendi Imagina?ie berechet Moka!
Haimana, lichea Narghilea 12 lei
Acceptam ?i firfiric!!!
