6 din 10 oameni de afaceri sunt dispuși să aducă forță de muncă din străinătate

Criza de pe piața forței de muncă determină tot mai multe companii, în 
special din construcții, industria prelucrătoare, retail și servicii, să 
se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini. 6 din 10 oameni de 
afaceri ar vrea să aducă forță de muncă din afara țării, arată 
rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your 
Brain pe un eșantion de 250 de companii din diverse domenii, în perioada 
9 – 23 martie.
Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de 
muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulți față de anul 
2018, reprezintă o soluție pentru economia românească, consideră 
majoritatea celor chestionați. Întrebați cum văd intenția  
autorităților, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins această 
soluție, iar restul nu au oferit un răspuns.
62% dintre cei chestionați au declarat că sunt dispuși să angajeze forță 
de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulți 
dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, 
criza de forță de muncă din sectoarele aflate pe creștere.
Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenți cred că 
românii plecați la muncă în Occident se vor mai întoarce în țară, astfel 
că, în condițiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o 
politică eficientă de atragere a forței de muncă din alte țări, la fel 
cum fac toate țările din UE.
,,Germania, Franța, Spania, Italia au înțeles că economiile lor au 
nevoie de forță de muncă tânără, activă. Până și Polonia a atras 1 
milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în 
condițiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an 
la an tot mai proaste’’, arată concluziile Barometrului Frames & Train 
Your Brain.
Întrebați care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un 
cuvânt de spus, 67% dintre respondenți au indicat construcțiile, 54% – 
industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% – 
sectorul serviciilor.
,,Opinia generală este că integrarea muncitorilor străini reprezintă o 
soluție pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în condițiile în care 
reîntoarcerea românilor din străinătate este pusă sub semnul îndoielii. 
Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenții au declarat, 
în cadrul interviurilor telefonice, că România poate suplini lipsa 
specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă 
printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră 
a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova 
sau din țările africane, francofone’’, arată rezultatele barometrului.
Întrebați care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor 
străini, 73% dintre respondenți au indicat-o pe cea lingvistică – faptul 
că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) 
și cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.
,,Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare 
problemă, în acest moment, cu o excepție – cea a forței de muncă din 
Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă în prezent pentru 
firmele românești. Obiceiurile, tradițiile, inclusiv cele religioase, 
comportamentul social în unele cazuri diferit față de cel al românilor 
și absența unei legislații care să le asigure străinilor o integrare 
optima în societate (dreptul la cetățenie, asigurarea medicală, accesul 
la educație, accesul la creditare etc. ) generează, în continuare, multe 
semne de întrebare’’, arată barometrul Frames & Train Your Brain.
O altă întrebare a vizat interacțiunea cu muncitorii străini. 43% dintre 
respondenți au declarat că au avut contact cu angajații străini, iar 76% 
i-au caracterizat drept profesioniști, serioși și focusați pe muncă.
,,Este vorba, în primul rând, de specialiștii străini detașați în 
România și care activează, în general, în poziții de conducere în 
companii. Un alt contingent important, la care  fac referire cei 
chestionați, îl reprezintă angajații proveniți din Rep. Moldova și 
Bucovina, tot mai mulți în ultimii ani, și care au ajuns să reprezinte 
un număr semnificativ în multe companii din marile orașe. Un alt segment 
de muncitori străini menționat de respondenți este reprezentat de 
muncitorii din sectorul construcțiilor și din servicii precum 
restaurante și hoteluri, despre care cei mai mulți au avut cuvinte de 
laudă și apreciere’’, se mai spune în barometru.
Interesant este și faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor 
român și unul străin, peste 60% dintre respondenți au indicat drept 
principale criterii de selecție – profesionalismul, experiența, 
seriozitatea și nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenți 
au indicat naționalitatea.
Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat 
măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forță de 
muncă de calitate.
,,O abordare deschisă, care să includă garantarea egalităţii de şanse, 
este primordială în acest domeniu. Asigurarea unei legislații coerente 
de admisie și a unor mecanisme administrative care să asigure o 
integrare reală a muncitorilor străini este esențială în acest demers, 
de la documentele de ședere, la accesul la servicii publice, educație, 
sănătate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare etc. Majoritatea 
celor chestionați au indicat faptul că statul român trebuie să dezvolte 
o politică pro-activă de racolare a muncitorilor străini în țările de 
origine, prin dezvoltarea unor facilități precum cele de locuit, burse, 
asigurări sociale etc. Într-o economie globală,  în care competiția 
pentru forța de muncă este tot mai acerbă, România este necesar să vină 
cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de muncă 
solicitate de mediul privat’’, se mai spune în Barometrul Frames & Train 
Your Brain.
Barometrul a fost realizat în perioada 9-23 martie 2019, pe un eșantion 
de 250 de respondenți din tot spectrul economic (oameni de afaceri, 
manageri din companii, responsabili HR, angajați). Metoda folosită a 
fost interogarea online&telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3%.
Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, 
caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă 
ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru 
imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel 
puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).
În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt 
membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar 
aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu 
familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria 
celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti.
Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de 
muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie 
de 60% în total imigranţi.
Principalele ţări de origine pentru străinii prezenți în România sunt 
Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%).
Peste 40% sunt prezenți în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au 
ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, 
Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.
În prezent, România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al 
ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări 
precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.
Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat la 
nivel internațional prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de 
integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare 
familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung, 
acces la cetăţenie şi anti-discriminare.
Concluzia este că România este pregătită să atragă muncitori imigranți 
și famiiile lor, însă mai are de făcut pași importanți în ceea ce 
privește dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de 
vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la 
sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de 
asigurări şi protecţie socială, accesul la locuinţe, la învăţarea limbii 
române şi facilitarea orientării culturale asigurându-se păstrarea 
identităţii culturale a străinilor.