Îngrijorarea privind calitatea alimentaţiei copiilor şi adolescenţilor a stârnit în ultimii ani dezbateri publice intense, menite a conştientiza riscul de îmbolnăvire pe termen mediu şi lung la care este expusă generaţia tânără.
Prezenţa tot mai insistentă a nutriţioniştilor în spaţiul mediatic, campaniile de informare publice, recomandările sau ordinele emise de Organizaţiile Internaţionale sau Ministerele Sănătăţii Publice par a fi, în mod paradoxal, tot mai departe de a-şi atinge scopul propus, anume acela de a determina un comportament alimentar sănătos în rândul populaţiei.
Suntem din ce în ce mai săraci şi mâncăm din ce în ce mai nesănătos
Statisticile medicale privind creşterea numărului de tulburări ale aparatului digestiv, de la gastrite şi ulcere, la cancere, precum şi scăderea tot mai alarmantă a vârstei persoanelor atinse de aceste afecţiuni nu poate decât să alarmeze.
Cauzele sunt multiple, însă una dintre cele mai importante în ceea ce priveşte populaţia românească ar fi, conform specialiştilor, nivelul din ce în ce mai scăzut de trai. La acest factor de natură economică se adaugă unul de natură educaţională, dată fiind rezistenţa cvasigenerală a populaţiei la schimbarea tipurilor de comportament.
Pe fondul sărăcirii progresive a populaţiei, pe de o parte, dar şi a imposibilităţii urmăririi unui calendar alimentar corect din punct de vedere nutritiv în ceea ce priveşte populaţia activă (aşa-zisele pauze de masă sunt cu totul nocive din acest punct de vedere, dat fiind consumul de produse fast-food!), se aşteaptă ca în următorii zece ani, din păcate, bolile digestive să ocupe locul trei în clasamentul cauzelor de deces la nivel naţional.
Cantinele şcolare – o alternativă viabilă la shaormerii şi pizzerii?
În această situaţie din ce în ce mai alarmantă, m-am întrebat adesea dacă nu cumva introducerea cantinelor şcolare nu ar constitui o soluţie privind formarea unui comportament alimentar sănătos în rândul copiilor şi adolescenţilor.
În loc să mai consume produse nerecomandate, aceştia ar putea beneficia de alimente sănătoase puse la dispoziţie de către producători atent verificaţi, care ar crea atât o piaţă de desfacere/consum a produselor agro-alimentare autohtone, cât şi, implicit, una a forţei de muncă.
Acest lucru este posibil plecând de la o iniţiativă a societăţii civile, cât şi a autorităţilor locale, urmând a se extinde, prin proiecte legislative, la un program naţional privind încurajarea activă a alimentaţiei sănătoase în rândul populaţiei.
Primarul care a adus Mc Donald’s
Recunosc că am fost pur şi simplu şocat când nu mai departe de săptămâna trecută, primarul oraşului nostru se lăuda în cadrul unei conferinţe de presă că el este cel căruia trebuie să îi mulţumim că avem Mc Donald’s în oraşul nostru! Recomandăm şi noi pe această cale domnului Primar ca timp de o săptămână să ţină o „dietă” cu produse de la Mc Donald’s, după care să susţină o nouă conferinţă de presă pentru a ne comunica cum se simte!
Acelaşi primar, întrebat fiind ce părere are de aceste baruri, chioşcuri, shaormerii din incinta şi imediata vecinătate a şcolilor, a afirmat că motivul pentru care este de acord cu prezenţa şi funcţionarea lor este de natură socială, dat fiind că acestea nu numai că aduc bani în bugetul local, dar şi întreţin câteva familii (evident, este vorba despre familiile patronilor şi ale angajaţilor!). Un astfel de raţionament nu credem că mai necesită vreun comentariu, căci este ca şi cum ai fi de acord cu traficul de droguri, spunând că din asta se întreţin câteva familii!
În sfârşit, autorităţile aduc lămuriri!
Încheiem acest material informându-vă că în acest an, 2013, Direcţia de Sănătate Publică Argeş, „nu a desfăşurat controale tematice (!) privind chioşcurile care comercializează produse alimentare în incinta sau pe raza unităţilor şcolare”, conform celor spuse de purtătoarea de cuvânt a instituţiei, doamna Luminiţa Titu.
Pe de alta parte, comisarul-şef al Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Argeş, doamna Violeta Nedelcu, ne-a informat că, date fiind solicitările tot mai dese venite în ultima vreme din partea presei, în curând vor avea loc anumite verificări, ţinând să precizeze însă că, din punct de vedere legal, prima instituţie care are autoritate în efectuarea acestor controale este DSP.
Sperăm că acest articol să devină subiectul unei dezbateri publice, urmat de implementarea cât mai grabnică a unor soluţii concrete, luând ca model măcar soluţiile adoptate de celelalte ţări europene cărora atâta ne place să ne lăudăm că le-am semăna!
