Într-o economie vulnerabilă, pe fondul lipsei investiților pe termen mediu și lung și a instabilității fiscale, multe dintre companii au ales în 2019 să își conserve resursele financiare, mergând pe dezintermediere, iar efectele se vor vedea în slăbirea unor lanțuri comerciale, cu efecte directe în scăderea numărului companiilor și creșterea numărului firmelor închise, a cazurilor de insolvență și faliment, estimează experții de la Sierra Quadrant.
În 2019, economia românească se pregătește de vremuri
tulburi. Instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața
forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru
business, ce se va resimți în mod semnificativ din a doua parte a anului, arată o analiză Sierra Quadrant.
,,Primele semne negative se văd deja în sectorul
construcțiilor, acolo unde scăderea cererii a determinat înghețarea multor
investiții, și în comerț, unde accentuarea blocajului financiar a făcut ca
multe firme să intre în dificultate’’, spun experții.
Compania estimează, astfel, că din aceste sectoare vor veni, în acest an, și
cele mai multe probleme.
,,Numărul suspendărilor de activitate și al dizolvărilor de companii va
continua să crească, din a doua parte a anului, posibil cu 20%, mulți dintre
investitori căutând să își protejeze capitalul în fața accentuării provocărilor
în economie. Dacă criza economică din 2009 a prins mulți investitori
vulnerabili, cu investiții și linii de finanțare asumate, în acest an mare
parte dintre ei vor alege să își
conserve lichiditățile, în speranța că vor exploata la maximum
oportunitățile generate de o potențială nouă criză’’, afirmă analiștii Sierra
Quadrant.
Rarefierea mediului de business este confirmată de datele de la Oficiul
Național al Registrului Comerțului.
Potrivit datelor ONRC, în 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 firme, în
creștere cu 10,12% faţă de anul anterior, iar 34.358 de firme au fost
dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În ianuarie 2019, au fost
suspendate 1664 de firme, iar alte 2500 au fost dizolvate.
În acelaşi timp, statistica indică o menținere aproape pe
același nivel a numărului firmelor radiate, în jurul nivelului de 80.000 în
2018, și a insolvențelor, în jurul nivelului de 8300. În plus, numărul
SRL-urilor nou inființate s-a redus cu peste 4000 anul trecut, la 94.244, fapt
care reflectă o descurajare a
antreprenoriatului.
,,Datele statistice arată că, după câțiva ani în care problemele marilor
companii au fost în prim-plan (vezi zecile de cazuri răsunătoare de insolvență
și faliment), cu pierderi financiare semnificative propagate pe întregul lanț
economic, în ultimii trei ani problemele financiare tind să se extindă în
sectorul IMM-urilor, care reprezintă peste 90% din economie. Dovadă că, dacă
numărul firmelor insolvente cu o cifră de afaceri de peste 0,5 milioane de euro
a rămas stabil, la 540, cel al firmelor cu afaceri sub acest nivel a crescut semnificativ’’,
afirmă experții Sierra Quadrant.
Coface estima recent, într-un studiu, că numărul
de insolvenţe va creşte în 2019 cu 6%, faţă de 2018.
,,Prognoza s-ar putea confirma dacă semnalele de incetinire a business-ului se
vor confirma în a doua parte a anului, pe fondul posibilei inrăutățiri a
cadrului macro-economic la nivel internațional’’ afirmă analiștii de la Sierra
Quadrant.
Potrivit studiului, cele mai multe firme aflate într-o situație de risc s-au
înregistrat, anul trecut, în domeniile cele mai active din economie, atât ca
număr de companii cât și ca valoare a cifrei de afaceri.
Astfel, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în 2018 în comerţul cu
ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor,
respectiv 2.606 (minus 7,69%), urmat de construcții (1277), industria
prelucrătoare (974), hoteluri și restaurante (629) și transport și depozitare
(564).
În ceea ce privește suspendările de activitate, cele mai multe cazuri au fost,
anul trecut, în comerț (5609), în creștere cu 17% față de anul precedent,
domeniu urmat de alte activități de servicii (1625), activităţile profesionale,
ştiinţifice şi tehnice (1490), construcții (1362) și industria prelucrătoare
(1225).
În ceea ce privește dizolvările, cele mai multe s-au înregistrat în comerţul cu
ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (10788),
în creștere cu 12% față de anul precedent, sector urmat de construcţii (3264),
cu un avans de aproape 10% și de activităţile profesionale, ştiinţifice şi
tehnice, cu 3075 de cazuri.
În primele două luni din 2019, potrivit datelor ONRC, au
fost înregistrate 28.958 de companii și PFA, în creștere cu aproape 30% față de
perioada similară din 2018. Peste 13.500 de firme au fost radiate, mai mult de
3000 și-au suspendat activitatea, 986 au intrat în insolvență, iar alte peste
5500 au fost dizolvate. Toate cifrele arată mai bine decât în primele două luni
din 2018.
,,Primăvara aduce, de regulă, un reviriment, însă condițiile de business nu mai par a mai fi atât
de favorabile ca în anii precedenți’’ afirmă analiștii de la Sierra
Quadrant.
TU CU CINE FACI BUSINESS?
Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult,
firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea
unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activității, afirmă
experții.
Potrivit studiului, în eventualitatea unei noi crize, mediul de afaceri ar fi mult mai vulnerabil, fiind mai îndatorat și
mai sensibil la apariția unor șocuri financiare.
Un sondaj realizat în acest an de Banca Națională, în rândul companiilor care
au aplicat în vederea contractării unui credit în ultimele 12 luni, arată că
printre dificultățile majore întâmpinate în accesarea finanțării de la bănci
și/sau IFN, în topul clasamentului se află cerințele privind valoarea sau tipul
garanției, nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, clauzele
contractuale, dar și birocrația.
Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în criză nu au
planuri de investiții bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au,
acestea nu țin cont de realitățile din
economie. Iar mare parte din vină o poartă slaba pregătire economică a
investitorilor.
,, Sunt prea mulți cei angrenați în business care acționează din impuls, din
fler, și prea puțin pe considerente solide, economice. Așa se ajunge la
investiții peste posibilități în clădiri, mașini etc. sau la acordarea excesivă
de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor”, afirmă
experții.
Cum ne protejăm de firmele vulnerabile? Potrivit Sierra Quadrant, este esențial
să te informezi din timp cu privire la dinamica afacerilor partenerilor.
,, Informația este esențială în afaceri. Utilizând servicii de management
al riscului comercial, veți afla din timp dacă partenerul respectiv prezintă o
situație financiară solidă. Pe de altă parte, este necesară o mai bună estimare
a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvență pentru că și-au supraestimat veniturile, au avut
așteptări mult prea optimiste legate de potențialul economic al industriei, al
locației sau al partenerilor, furnizori și clienți. Nu în ultimul rând, este
nevoie, ca investitor, să te asiguri că angajații tăi au educația
economico-financiară necesară pentru a conduce business-ul pe profit. Și, de
asemenea, este esențial să te informezi continuu despre dinamica climatului
investițional”, afirmă experții.
