Piața imobiliară din România continuă să surprindă prin discrepanțele uriașe dintre extremele sale. În timp ce în anumite zone rurale depopulate proprietățile se vând la prețuri mai mici decât o mașină la mâna a doua, în zonele exclusiviste ale marilor orașe prețurile concurează direct cu cele din marile metropole europene.
Conform unei analize recente bazate pe datele platformei Imobiliare.ro, distanța dintre cea mai ieftină și cea mai scumpă locuință scoasă la vânzare în țară este una astronomică.
Extremul accesibil: Proprietate în județul Arad la preț de dumping
Pentru cei care visează la o locuință pe pământ dar dispun de un buget extrem de limitat, una dintre cele mai ieftine opțiuni din țară se află în satul Brusturi, din comuna Hălmagiu, județul Arad. Aici, o casă bătrânească este scoasă la vânzare pentru o sumă de sub 10.000 de euro.
Proprietatea nu provine dintr-o executare silită, ci este o vânzare standard. Imobilul are o suprafață modestă, de 47 de metri pătrați, însă principalul atu este terenul intravilan generos pe care este amplasat.
„Terenul de 760 mp intravilan îți lasă spațiu pentru grădină, foișor sau o extindere când ești pregătit”, se arată în anunțul de vânzare publicat de agenția imobiliară.
Deși utilitățile se află doar la marginea proprietății și necesită branșare, prețul extrem de scăzut o transformă într-o oportunitate pentru cei dispuși să investească în renovare și în viața la țară.
Extremul de lux: 15 milioane de euro pentru exclusivitate în București
La polul opus, piața imobiliară de lux atinge sume amețitoare. Cea mai scumpă locuință din România, disponibilă în acest moment pe piață, se află în selectul cartier Aviatorilor din București. Prețul solicitat de proprietari este de 15 milioane de euro.
Destinată unui segment extrem de restrâns de cumpărători, cum ar fi mari investitori, ambasade sau corporații, proprietatea este descrisă în anunț ca oferind „un nivel rar întâlnit de prestigiu, vizibilitate și exclusivitate pe piața imobiliară”, fiind disponibilă pentru mutare imediată.
Radiografia creditelor ipotecare în 2026: Clujenii au cele mai mari bugete, constănțenii plătesc cele mai mici avansuri
Diferențele majore de preț nu se văd doar în aceste două extreme, ci și în comportamentul cumpărătorilor din marile orașe din țară. O analiză realizată de Imobiliare.ro Finance, pe baza datelor colectate în perioada ianuarie–mai 2026, arată cum se adaptează românii la scumpirile din imobiliar.
-
Cluj-Napoca – Polul puterii financiare: Clujenii sunt singurii din România care contractează credite ipotecare cu o valoare medie ce depășește o jumătate de milion de lei. În primele cinci luni ale anului, valoarea medie a unui împrumut în Cluj a fost de 584.045 de lei (aproximativ 111.571 de euro). De asemenea, cumpărătorii din Cluj achită un avans mediu impresionant, de 32% – dublu față de pragul minim cerut de bănci.
-
Timișoara – Presiune mai mică pe termen lung: Alături de clujeni, și timișorenii preferă să aducă un aport propriu mai mare la început (avans mărit) pentru a-și reduce valoarea ratelor lunare și a-și proteja bugetul pe termen lung.
-
Constanța – Credite mari, economii puține: Cumpărătorii de la malul mării se remarcă prin faptul că accesează a doua cea mai mare valoare a creditelor noi din țară, însă plătesc cel mai mic avans mediu din România, de puțin peste 15%. Împrumuturile din Cluj sunt cu 23% mai mari decât cele din Constanța.
-
Iași – Cele mai mici împrumuturi: La celălalt capăt al clasamentului marilor orașe se află Iașiul, unde cumpărătorii apelează la credite cu valori mult mai reduse (împrumuturile din Cluj fiind cu 50% mai mari decât cele din Iași). Totuși, ieșenii compensează printr-un avans procentual bun, similar cu cel din București și Brașov.
Experții financiari explică faptul că această dinamică a avansurilor mari în orașe precum Cluj-Napoca reflectă o strategie de supraviețuire într-o piață cu prețuri în creștere: cumpărătorii își folosesc economiile sau banii obținuți din vânzarea unor proprietăți anterioare pentru a suplimenta avansul, reușind astfel să se încadreze în gradul maxim de îndatorare permis de bănci și să își asigure o rată sustenabilă.
