Piața energiei din România intră într-o zonă de avarie fără precedent. Într-un moment care confirmă vulnerabilitățile cronice ale sistemului, prețul electricității a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 1.000 de euro/MWh pe piața de la București, într-o combinație toxică de caniculă, consum ridicat și producție insuficientă.
Pentru seara zilei de 30 iunie, în intervalul critic 19:00–19:15 (CET), energia ajunge la 5.321 lei/MWh – echivalentul a aproximativ 1.015 euro/MWh. Este cel mai mare nivel înregistrat vreodată, atât la nivel orar, cât și pe interval de sfert de oră.
Ziua de luni, 29 iunie, oferă deja un avertisment dur: prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a urcat la 1.537 lei/MWh (aproximativ 293 euro/MWh), după ce în ziua precedentă România bifase deja cel mai mare preț din Europa, de 224 euro/MWh. Escaladarea este abruptă și, mai ales, periculoasă.
Soarele apune, prețurile explodează
Explicația este simplă, dar neliniștitoare: odată cu apusul, energia fotovoltaică dispare din mix, iar golul lăsat în producție nu poate fi acoperit eficient. Rezultatul? O creștere violentă a prețurilor exact în orele de vârf, când consumul rămâne ridicat.
În acest context, România devine dependentă de importuri masive. La ora de vârf, sistemul energetic național trage la maximum din conexiunile externe: circa 1.500 MW vin din Bulgaria, la capacitate maximă, iar alte aproximativ 90 MW sunt importați din Ungaria.
De altfel, pe parcursul întregii zile de 30 iunie, România importă constant energie din Bulgaria, în timp ce fluxurile cu Ungaria oscilează – exporturi în afara orelor de vârf și importuri când consumul atinge cote critice.
România, mai scumpă decât vecinii
Paradoxul devine și mai apăsător când comparăm regional: Bulgaria afișează un preț mediu de doar 148 euro/MWh, aproape la jumătate față de România, în timp ce Ungaria este relativ apropiată, cu 291 euro/MWh.
Diferențele ridică semne serioase de întrebare despre capacitatea internă de producție și despre modul în care România gestionează crizele de consum. În loc să fie un jucător stabil, piața locală pare prinsă într-un cerc vicios al dependenței și al dezechilibrelor structurale.
Un record periculos, nu doar statistic
Depășirea pragului de 1.000 de euro/MWh nu este doar o bornă tehnică. Este un semnal de alarmă major pentru economie, industrie și consumatori. În spatele cifrelor se conturează o realitate dură: vulnerabilitatea sistemului energetic românesc devine tot mai greu de ignorat.
Iar întrebarea care planează, dincolo de recorduri, este una simplă și incomodă: cât mai poate suporta piața – și, mai ales, consumatorul – până când acest tip de „excepție” devine noua normalitate?
