România intră din nou în sezonul în care flăcările pornesc, de cele mai multe ori, nu din întâmplare, ci din neglijență. Între 15 iulie și 15 octombrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, alături de Phoenix Media, lansează campania națională „NU APRINDE PERICOLUL! ARDEREA VEGETAȚIEI USCATE ESTE INTERZISĂ!” – un apel direct într-un context în care statisticile arată mai degrabă eșecul prevenției decât succesul ei.
Un fenomen scăpat de sub control
Cifrele spun o poveste incomodă: peste 13.000 de incendii în 2023, peste 20.000 de intervenții în 2024 și aproximativ 17.000 în 2025. Nu vorbim despre accidente izolate, ci despre un obicei toxic, repetat an de an, cu consecințe devastatoare pentru terenuri agricole, păduri și comunități.
În plină caniculă și pe fondul vântului, un foc aparent banal se transformă rapid într-un pericol major. Iar de cele mai multe ori, autorii rămân anonimi, acționând „la adăpostul” câmpurilor goale și al lipsei de martori.
Mesajul ajunge pe stradă, dar ajunge și la oameni?
Campania mizează pe impact vizual: peste 170 de locații din țară vor difuza mesaje pe panouri electronice, completate de prezența în mass-media și online. Strategia este clară – repetiție, vizibilitate, presiune publică.
Dar întrebarea rămâne: cât valorează un mesaj luminos într-o cultură în care focul este încă perceput ca soluție rapidă pentru curățarea terenurilor?
Reguli simple, ignorate constant
Autoritățile reiau un set de recomandări care, paradoxal, nu sunt noi:
- nu incendiați vegetația uscată sau miriștile
- respectați legislația în vigoare
- nu aruncați țigări sau obiecte aprinse
- supravegheați orice sursă de foc
- sunați la 112 în caz de incendiu
Sunt reguli elementare, dar încălcarea lor continuă să genereze mii de intervenții anual.
Amenzi mari, dar greu de aplicat
Legea este clară: arderea vegetației este interzisă. Sancțiunile nu sunt deloc simbolice – între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoane fizice și până la 100.000 de lei pentru firme.
Problema? Aplicarea lor. Identificarea vinovaților rămâne dificilă, iar lipsa responsabilității individuale transformă legea într-un instrument mai degrabă teoretic.
Criza focului, amplificată de schimbările climatice
Fenomenul nu este exclusiv românesc. La nivel global, incendiile de vegetație devin tot mai frecvente și mai intense. În acest context, România nu își mai permite luxul nepăsării.
Campania IGSU nu este doar o inițiativă de informare – este un semnal de alarmă. Pentru că, dincolo de afișe și sloganuri, realitatea rămâne simplă și brutală: majoritatea acestor incendii pot fi prevenite.
Iar între o clipă de neatenție și o tragedie, distanța este, de multe ori, doar o scânteie.
