Există o limită între speranță și exploatare. Iar pe piața suplimentelor alimentare din România, această linie pare tot mai des ștearsă cu bună știință. Într-un apel public care sună mai degrabă a avertisment decât a simplu comunicat, Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare cere autorităților să intervină rapid și ferm împotriva valului de „pastile minune” care invadează online-ul.
Nu e vorba doar de marketing agresiv. Este, susține industria, o formă de înșelăciune care profită de frică, boală și lipsă de informare.
O piață scăpată de sub control
Cazurile recente, intens mediatizate, nu sunt accidente. Sunt simptomele unui fenomen în plină expansiune: produse promovate drept „leacuri” pentru boli grave, susținute de mărturii fabricate și ambalate în campanii digitale sofisticate. Ținta? Consumatorii vulnerabili, cei dispuși să creadă în miracole atunci când medicina reală devine complicată, scumpă sau lentă.
PRISA spune lucrurilor pe nume: aceste produse nu au nimic în comun cu suplimentele alimentare reglementate. Sunt, în esență, o piață paralelă, construită pe promisiuni false.
Cinci măsuri sau încă un scandal
Într-un ton rar de direct pentru o organizație de profil, patronatul cere un set clar de acțiuni:
- controale mai dese și mai dure, inclusiv pe rețele sociale și platforme online
- sancțiuni rapide pentru cei care promit vindecări „miraculoase”
- legi adaptate realității digitale, nu unei piețe de acum zece ani
- campanii reale de informare pentru consumatori
- un grup de lucru interinstituțional care să nu rămână doar pe hârtie
Nu sunt idei noi. Dar, așa cum se întâmplă des, problema nu e lipsa soluțiilor, ci lipsa aplicării lor.
„Nu mai putem sta și privi”
Vocea care însoțește acest apel este cea a lui Gerald Flintoacă Filip (foto), care nu mai lasă loc de nuanțe: industria legală nu poate concura cu minciuna vândută agresiv.
Mesajul lui e tăios: în timp ce companiile care respectă regulile investesc în calitate și transparență, alții câștigă rapid din promisiuni imposibile, fără să răspundă în fața nimănui.
Și poate cea mai apăsată idee: nu e doar o problemă economică, ci una de sănătate publică.
Consumatorul, ultima linie de apărare
În lipsa unor controale eficiente, responsabilitatea cade, nedrept, pe umerii consumatorului. PRISA insistă: cumpărați doar din surse autorizate, verificați etichetele, evitați produsele care promit „minuni”.
Dar să fim sinceri: într-un ecosistem digital sufocat de reclame și influenceri fără expertiză, cât de realistă mai e această apărare individuală?
Statul întârzie, piața profită
Apelul PRISA nu este doar o solicitare tehnică. Este un semnal că autoritățile au rămas în urmă, în timp ce frauda s-a mutat online și s-a profesionalizat.
Dacă reacția va întârzia din nou, „pastilele minune” nu vor dispărea. Dimpotrivă. Vor deveni normă.
Iar atunci, problema nu va mai fi doar cine vinde iluzii — ci de ce au fost lăsați să o facă.
