Sistemul de educație din România se apropie de o nouă problemă majoră: numărul profesorilor care vor ieși din activitate în următorii ani ar putea crea un deficit important de cadre didactice. Potrivit datelor prezentate în spațiul public, aproximativ 44.000 de profesori ar urma să se pensioneze în următorul deceniu, în timp ce tot mai puțini tineri sunt atrași de o carieră la catedră.
Problema este cu atât mai serioasă cu cât școala românească are deja dificultăți în a atrage și păstra personal calificat în anumite discipline și în anumite zone ale țării.
Cine va mai veni la catedră?
În timp ce generații întregi de profesori se apropie de vârsta pensionării, sistemul întâmpină dificultăți în a atrage suficienți absolvenți către această profesie.
Unul dintre principalele motive invocate este nivelul veniturilor raportat la responsabilitățile pe care le presupune meseria de profesor. Salariul mediu net indicat în informațiile prezentate este de aproximativ 5.000 de lei pe lună.
Pentru un tânăr absolvent, această perspectivă poate fi mai puțin atractivă în comparație cu alte domenii în care poate obține venituri mai mari, uneori chiar de la începutul carierei.
Iar problema nu se rezumă la salariu.
Profesorul nu pleacă acasă odată cu sunetul clopoțelului
Imaginea profesorului care lucrează doar câteva ore pe zi este contestată de realitatea de la catedră.
După terminarea orelor, profesorii trebuie să pregătească lecțiile, să corecteze lucrări și teme, să completeze documente, să participe la ședințe și să țină legătura cu părinții.
În plus, dascălii lucrează zilnic cu zeci de copii, fiecare cu niveluri diferite de pregătire, probleme și nevoi educaționale.
Presiunea este amplificată de așteptările părinților și de responsabilitatea tot mai mare transferată școlii.
În aceste condiții, atractivitatea profesiei devine o problemă strategică pentru sistemul educațional.
Zeci de mii de pensionări într-un singur deceniu
Cifra de 44.000 de profesori care ar urma să iasă la pensie în următorii zece ani ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea sistemului de a-i înlocui.
Dacă numărul celor care intră în profesie nu va fi suficient pentru a compensa pensionările, România s-ar putea confrunta cu un deficit de cadre didactice.
Consecințele pot fi importante: clase mai aglomerate, ore predate de profesori care nu sunt specializați în disciplina respectivă, creșterea numărului de suplinitori sau situații în care anumite școli vor avea dificultăți în ocuparea posturilor.
Problema ar putea fi resimțită mai puternic în disciplinele unde există deja un deficit de specialiști.
Există locuri de muncă, dar nu și suficienți oameni dispuși să le ocupe
Paradoxal, piața muncii oferă numeroase oportunități. Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, pe platformele de recrutare sunt disponibile cel puțin 25.000 de locuri de muncă.
Problema este că existența unui loc de muncă nu înseamnă automat și existența unui candidat dispus să îl ocupe.
În cazul învățământului, diferența dintre cererea de personal și atractivitatea profesiei poate deveni una dintre cele mai mari provocări ale următorilor ani.
România va avea nevoie nu doar de profesori mai bine pregătiți, ci și de suficienți profesori pentru a susține sistemul.
Salarizarea, în centrul nemulțumirilor
Discuțiile privind viitoarea salarizare a profesorilor apar într-un moment delicat pentru educație.
Dascălii reclamă faptul că responsabilitățile profesionale sunt mult mai mari decât ceea ce se vede din simpla numărare a orelor petrecute în sala de clasă.
În același timp, autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a face profesia suficient de atractivă pentru absolvenții performanți.
În lipsa unor măsuri eficiente, România riscă să ajungă în situația în care are școli, infrastructură și programe educaționale, dar nu suficienți oameni care să le pună în aplicare.
O problemă care se va vedea în școli
Pensionarea a zeci de mii de profesori nu înseamnă automat că toate aceste posturi vor rămâne neocupate. Însă, în absența unui număr suficient de tineri care să intre în sistem, presiunea asupra școlilor va crește.
Criza de personal poate deveni astfel una dintre cele mai importante probleme ale educației românești în următorul deceniu.
România nu duce lipsă doar de școli moderne și de reforme. Are nevoie, înainte de toate, de oameni care să lucreze în ele. Iar dacă profesia de dascăl nu va deveni suficient de atractivă, cele 44.000 de pensionări estimate pentru următorii zece ani ar putea reprezenta începutul unei adevărate crize a resursei umane din educație.
