România intră într-o perioadă în care costul împrumuturilor devine una dintre cele mai mari probleme pentru finanțele publice. Datoria guvernamentală a trecut pragul de 60% din PIB, iar dobânzile plătite pentru această datorie au ajuns la un nivel care apasă tot mai puternic asupra bugetului.
Datele Eurostat arată că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% la sfârșitul lui 2025. Într-un singur an, raportul datorie/PIB a urcat cu 4,3 puncte procentuale.
România nu este însă printre statele UE cu cea mai mare datorie ca pondere în PIB. Media Uniunii Europene era de 82,9% în primul trimestru din 2026. Grecia, Italia, Franța și Belgia aveau ponderi mult mai ridicate. Problema României este ritmul de creștere al datoriei și faptul că statul se finanțează la costuri ridicate.
Peste 3% din PIB pentru plata dobânzilor
Potrivit unei analize publicate de Economica.net, România a ajuns pe locul patru în Uniunea Europeană în clasamentul privind ponderea dobânzilor aferente datoriei publice în PIB, după Italia, Ungaria și Grecia. Economiști citați de publicație estimează că plata dobânzilor depășește deja 3% din PIB.
Este o sumă uriașă raportată la dimensiunea economiei. Banii plătiți sub formă de dobânzi nu finanțează spitale, școli, autostrăzi sau investiții noi, ci reprezintă costul împrumuturilor contractate anterior de stat.
Iar problema poate deveni și mai dificilă dacă România va fi obligată să se finanțeze în continuare la dobânzi ridicate.
Economica.net citează estimarea economistului-șef al BCR, Ciprian Dascălu, potrivit căruia costul de finanțare al României este cu aproximativ 2,90 puncte procentuale peste randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani. La un randament al Bund-ului de 3,52%, rezultă un cost apropiat de 7% pentru România.
În cazul finanțării în dolari, riscul este și mai evident. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani era indicat la aproximativ 5%, iar adăugarea unei prime de risc de circa 3 puncte procentuale ar duce, în scenariul prezentat de Economica.net, la un cost de peste 8%.
Datoria a trecut pragul de 60%
Depășirea pragului de 60% din PIB nu este doar o statistică. Ea activează mecanismele prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare.
Guvernul a transmis că, atât timp cât datoria publică se menține peste acest nivel, legislația nu permite adoptarea unor măsuri care să majoreze cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.
Mai mult, Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică ar putea continua să crească și să ajungă la 63,9% din PIB în 2028.
Datele Eurostat confirmă că România se află printre statele membre unde datoria a crescut rapid. Față de primul trimestru din 2025, raportul datorie/PIB a crescut cu 4,3 puncte procentuale, una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană.
România are nevoie de tot mai mulți bani
Presiunea vine și din necesarul de finanțare al statului. România trebuie să acopere în continuare deficitul bugetar și să refinanțeze datoriile ajunse la scadență.
În aceste condiții, fiecare creștere a costului de finanțare se poate transforma în miliarde de lei suplimentare plătite ulterior din buget.
Iar situația este cu atât mai sensibilă cu cât România are o pondere ridicată a datoriei în valută. Datele Eurostat arată că, la sfârșitul lui 2025, 53% din datoria publică românească era denominată în valută, cea mai mare pondere din UE după Bulgaria.
Asta înseamnă că evoluția dobânzilor internaționale și a cursului valutar pot avea un impact important asupra costului finanțării statului.
Semnalul de alarmă este, așadar, mai puțin legat de faptul că România ar avea cea mai mare datorie din Europa și mai mult de combinația dintre datorie în creștere, deficit bugetar ridicat și costuri mari de împrumut.
Dacă această tendință continuă, o parte tot mai mare din banii colectați de stat va trebui direcționată către plata datoriei și a dobânzilor, reducând spațiul disponibil pentru investiții și pentru alte cheltuieli publice.
