Datoria globală a depășit pragul de 365.000 de miliarde de dolari, stabilind un nou record, în timp ce creșterea costurilor de finanțare începe să pună o presiune tot mai mare inclusiv asupra celor mai dezvoltate economii ale lumii.
Datele Institute of International Finance (IIF) arată că numai în prima jumătate a anului 2026 datoria mondială a crescut cu aproximativ 10.000 de miliarde de dolari.
Problema nu mai este însă doar dimensiunea datoriei, ci și costul acesteia. Dobânzile ridicate înseamnă că guvernele trebuie să aloce sume tot mai mari pentru plata împrumuturilor contractate în trecut, bani care nu mai pot fi utilizați pentru investiții, infrastructură sau alte cheltuieli publice.
Peste 3.300 de miliarde de dolari numai pentru dobânzi
Dimensiunea costurilor este uriașă. Economiile avansate au plătit anul trecut peste 3.300 de miliarde de dolari sub formă de dobânzi aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional.
Prin comparație, suma este mai mare decât cheltuielile mondiale estimate pentru inteligența artificială, apărare sau energie curată.
Statele Unite, Japonia, Franța și Marea Britanie sunt indicate de IIF printre marile economii confruntate cu combinația dintre deficite persistent ridicate și creșterea cheltuielilor cu dobânzile.
Este o situație asociată în trecut mai ales economiilor emergente puternic îndatorate, dar care începe să reprezinte o problemă și pentru unele dintre cele mai bogate state ale lumii.
Riscul unui cerc vicios
Pericolul apare atunci când o parte tot mai mare din buget este utilizată pentru plata dobânzilor.
Statele trebuie să se împrumute pentru finanțarea deficitelor, iar dacă noile împrumuturi sunt contractate la dobânzi mai mari, costurile bugetare cresc din nou. Guvernele rămân astfel cu un spațiu fiscal din ce în ce mai redus.
IIF avertizează asupra riscului apariției unui cerc vicios între soluțiile politice pe termen scurt și vulnerabilitățile economice acumulate pe termen lung.
Presiunea este amplificată de alte cheltuieli structurale importante, în special cele pentru sistemele publice de pensii și sănătate.
Guvernele sunt avertizate să își pună finanțele în ordine
Semnalele de alarmă vin și din partea marilor instituții economice internaționale.
OECD consideră că randamentele mai ridicate ale obligațiunilor obligă guvernele să controleze și să realoce mai atent cheltuielile, să crească eficiența sectorului public și să își consolideze veniturile.
Miza nu este doar reducerea datoriei actuale. Statele au nevoie de suficient spațiu bugetar pentru a putea reacționa în cazul unei noi recesiuni, pandemii, crize energetice sau al unui alt șoc economic major.
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a cerut la rândul său guvernelor să acorde prioritate consolidării fiscale și reducerii datoriilor, concomitent cu menținerea stabilității prețurilor de către băncile centrale.
365.000 de miliarde de dolari și problema abia începe
Nivelul record al datoriei globale nu înseamnă automat declanșarea unei crize. Capacitatea de finanțare diferă considerabil de la o țară la alta, iar dimensiunea nominală a datoriei trebuie analizată în raport cu economia și veniturile fiecărui stat.
Semnalul de alarmă este însă dat de combinația dintre datorii foarte mari, deficite persistente și costuri de finanțare ridicate.
La peste 365.000 de miliarde de dolari datorie mondială, fiecare creștere a dobânzilor se traduce într-o factură suplimentară enormă. Iar pentru guverne, problema următorilor ani ar putea să nu mai fie doar cât de mult se împrumută, ci cât de mult vor ajunge să plătească pentru datoriile deja acumulate.
