După PSD, și AUR critică programul de guvernare cu care premierul desemnat Siegfried Mureșan se prezintă în fața Parlamentului. Reprezentanții formațiunii susțin că reforma administrației propusă de viitorul Executiv conține numeroase reorganizări și comasări, dar nu stabilește suficient de clar câte structuri și posturi vor dispărea și, mai ales, ce economii vor fi obținute la buget.
Programul de guvernare și lista miniștrilor au fost depuse sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament. Documentul prezentat de Siegfried Mureșan conține 372 de măsuri, iar reforma administrației centrale și locale reprezintă una dintre principalele direcții anunțate de premierul desemnat.
AUR susține însă că planul de restructurare nu merge suficient de departe și reclamă lipsa unor obiective măsurabile.
„Programul Mureșan propune comasări, dar nu stabilește câte structuri și funcții vor dispărea sau ce economie bugetară trebuie obținută. Există astfel riscul unor comasări formale, în care personalul și cheltuielile sunt transferate într-o altă organigramă”, susține Comisia de specialitate Administrație Publică din cadrul AUR.
Formațiunea propune, în schimb, reducerea cu 50% a numărului agențiilor și instituțiilor guvernamentale.
AUR vrea maximum 300 de parlamentari și 10 ministere
Diferențe există și în privința dimensiunii aparatului politic. Programul propus de Mureșan prevede reducerea numărului de parlamentari în raport cu rezultatul ultimului recensământ. AUR susține plafonarea numărului acestora la maximum 300.
În privința Executivului, formațiunea condusă de George Simion propune o structură cu 10 ministere și cel mult 50 de secretari de stat.
Critici sunt formulate și în privința digitalizării administrației. AUR contestă ideea înființării unui nou centru de decizie în acest domeniu, argumentând că Autoritatea pentru Digitalizarea României are deja atribuții de coordonare și că apariția unei noi structuri ar putea duce la suprapunerea instituțiilor.
Semne de întrebare privind „dividendul reformei”
AUR critică și mecanismul denumit „dividendul reformei”, care ar urma să depindă de atingerea țintei de deficit, de economiile realizate și de veniturile suplimentare provenite dintr-o colectare mai bună.
În același timp, formațiunea atrage atenția că reducerea taxării muncii este prevăzută începând cu 1 iulie 2027, fără ca programul să indice concret dimensiunea beneficiului fiscal.
O altă problemă semnalată privește reducerea personalului din administrație. AUR susține că aceasta nu ar trebui realizată exclusiv pe baza unor procente aplicate uniform, deoarece există instituții care se confruntă deja cu deficit de personal.
În cazul centrelor de servicii partajate, formațiunea avertizează că, dacă nu sunt eliminate efectiv posturile și procedurile redundante, există riscul ca birocrația să nu fie redusă, ci doar transferată de la o instituție la alta.
Critici și pentru reforma administrației locale
La nivel local, AUR consideră că finanțarea consorțiilor de unități administrativ-teritoriale ar putea dezavantaja localitățile care au o capacitate administrativă redusă.
Formațiunea ridică semne de întrebare și asupra transferului către autoritățile locale al unor active considerate „subutilizate”, susținând că programul nu precizează suficient criteriile de evaluare, procedura prin care vor fi transferate acestea și obligațiile viitorilor beneficiari.
În cazul Capitalei, AUR critică transferul unor atribuții către Primăria Generală, invocând riscul unei recentralizări și lipsa unor precizări suficiente privind patrimoniul, personalul și sursele de finanțare.
În concluzia analizei sale, AUR susține că eficiența reformei statului ar trebui evaluată prin numărul structurilor și funcțiilor redundante eliminate, economiile efectiv realizate la buget și reducerea birocrației pentru cetățeni.
Criticile apar în contextul în care Siegfried Mureșan încearcă să obțină voturile necesare pentru învestirea noului Cabinet, iar programul său de guvernare urmează să intre în dezbaterea Parlamentului.
