Reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD riscă să se transforme într-un exercițiu de imagine, fără efecte semnificative asupra cheltuielilor statului. Deși România se confruntă cu probleme bugetare tot mai grave, iar numeroase primării depind de transferurile de la bugetul central pentru a supraviețui, propunerea social-democraților vizează doar localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o reformă autentică ar trebui să presupună reorganizarea a peste 80% dintre primăriile țării, o măsură care ar afecta însă direct interesele electorale ale principalelor partide politice.
PSD propune comasarea voluntară a doar 429 de localități
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că intenționează să îi propună premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de reformă administrativ-teritorială, înainte de elaborarea bugetului pentru anul 2027.
Potrivit propunerii social-democraților, localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori ar putea să se comaseze voluntar, beneficiind în schimb de stimulente fiscale și de finanțări printr-un program național.
În această categorie ar intra 429 de localități, un număr considerat insuficient de economiști pentru a produce schimbări structurale în administrația românească.
Mai mult, caracterul voluntar al comasării ridică semne de întrebare privind eficiența proiectului. Primarii și consilierii locali ar trebui să accepte o reorganizare care, în multe situații, ar putea însemna dispariția propriilor funcții.
Adrian Negrescu: Pragul ar trebui ridicat la 10.000-15.000 de locuitori
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că reforma propusă de PSD este mult prea timidă în raport cu problemele financiare ale administrației publice.
Într-o analiză acordată publicației Ziare.com, economistul susține că pragul demografic ar trebui stabilit la 10.000-15.000 de locuitori, dacă autoritățile urmăresc economii bugetare semnificative.
O asemenea schimbare ar presupune reorganizarea a peste 80% dintre primăriile din România.
Diferența față de proiectul PSD este uriașă. În locul unei intervenții limitate la câteva sute de localități, statul ar trebui să regândească aproape întreaga structură administrativă rurală.
Problema este că o asemenea reformă ar avea consecințe politice majore. Reducerea numărului de primării ar însemna automat mai puțini primari, viceprimari, consilieri locali și mai puține structuri administrative controlate de partide.
Or, tocmai aceste structuri reprezintă o componentă esențială a mecanismelor electorale locale.
Negrescu apreciază că pragul propus de PSD reflectă mai degrabă preocuparea pentru conservarea actualei arhitecturi politice decât dorința unei reforme profunde.
Primării fără bani de salarii, dar cu aparate administrative care trebuie întreținute
Una dintre cele mai grave probleme ale administrației românești este dependența financiară a numeroase comune de bugetul de stat.
Potrivit estimării prezentate de Adrian Negrescu, peste 80% dintre primăriile din România nu dispun de suficiente resurse proprii nici măcar pentru plata salariilor.
Această situație ridică o întrebare fundamentală: cât de sustenabil este un sistem administrativ în care o mare parte dintre autoritățile locale nu își pot finanța funcționarea din veniturile proprii?
În numeroase comune, bugetele sunt consumate în proporții importante de cheltuielile de personal și de întreținerea aparatului administrativ, în timp ce resursele disponibile pentru investiții, infrastructură și servicii publice rămân limitate.
O reformă reală ar trebui să urmărească nu doar reducerea numărului de funcții administrative, ci și creșterea capacității localităților de a atrage investiții, de a administra eficient fondurile publice și de a furniza servicii de calitate.
Comasarea comunelor nu înseamnă neapărat dispariția serviciilor publice
Unul dintre argumentele invocate împotriva reorganizării teritoriale este distanța pe care cetățenii ar trebui să o parcurgă până la sediul noii administrații.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a atras atenția asupra situației localităților din zonele montane, unde distanțele dintre comunități pot fi foarte mari.
Adrian Negrescu propune însă un model diferit de cel în care toate serviciile sunt concentrate într-o singură clădire.
În viziunea sa, sediile actualelor primării ar putea continua să funcționeze ca puncte locale de servicii administrative, în timp ce activitățile de contabilitate, urbanism și alte operațiuni specializate ar fi gestionate centralizat.
Astfel, cetățenii ar putea beneficia în continuare de servicii publice în localitățile lor, fără ca fiecare comună să fie obligată să întrețină un aparat administrativ complet.
Centralizarea unor servicii ar putea permite economii și o utilizare mai eficientă a personalului specializat. Totuși, efectele concrete ar trebui evaluate prin studii de impact, inclusiv în privința accesibilității serviciilor pentru populația vârstnică și pentru comunitățile izolate.
Reforma administrativă, blocată de interesele electorale?
Criticile la adresa proiectului PSD vin din mai multe direcții politice. PNL, USR, UDMR și AUR au exprimat rezerve față de propunerea social-democraților, deși argumentele și soluțiile susținute diferă.
Miza politică este evidentă: o reorganizare administrativă amplă ar modifica raporturile de putere din teritoriu.
Primarii reprezintă pentru partidele parlamentare nu doar conducători ai administrațiilor locale, ci și actori importanți în mobilizarea electoratului, organizarea campaniilor și consolidarea influenței politice.
Desființarea sau comasarea unui număr mare de primării ar putea produce pierderi electorale și conflicte în interiorul organizațiilor județene.
Din această perspectivă, există riscul ca partidele să prefere o reformă limitată, care să permită prezentarea unor rezultate politice fără să afecteze semnificativ structurile existente.
România rurală se depopulează, dar administrația rămâne aproape neschimbată
Dincolo de disputele politice, România se confruntă cu transformări demografice care pun sub semnul întrebării actuala organizare administrativă.
Migrația către marile orașe, plecarea populației active în străinătate, scăderea natalității și îmbătrânirea comunităților rurale au redus capacitatea economică a multor localități.
În aceste condiții, menținerea unor structuri administrative dimensionate pentru realitățile demografice ale trecutului devine tot mai costisitoare.
Analistul Adrian Negrescu avertizează că reforma trebuie proiectată în funcție de evoluțiile economice și sociale viitoare, nu exclusiv în raport cu interesele politice actuale.
O reorganizare administrativă eficientă ar trebui să țină cont de numărul locuitorilor, distanțele dintre localități, infrastructura rutieră, capacitatea de colectare a veniturilor și accesul la servicii publice.
Ce ar însemna o asemenea reformă pentru județul Argeș?
Discuția privind reorganizarea administrativă este relevantă și pentru județul Argeș, unde există diferențe considerabile între localitățile dezvoltate economic și comunele cu populație redusă, venituri proprii limitate și perspective demografice dificile.
În special în zonele rurale și montane, o eventuală comasare ar trebui analizată atent, având în vedere distanțele, accesibilitatea și necesitatea păstrării serviciilor publice aproape de cetățeni.
În același timp, reorganizarea unor structuri administrative ar putea permite reducerea cheltuielilor de funcționare și direcționarea unor resurse suplimentare către investiții.
Pentru Argeș, întrebarea nu este doar câte primării ar putea dispărea, ci și dacă o nouă organizare ar putea oferi servicii mai bune, cu costuri mai mici, fără să izoleze comunitățile deja afectate de depopulare.
O evaluare serioasă ar necesita date actualizate privind populația, veniturile proprii, cheltuielile de personal și situația financiară a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Reforma reală ar putea avea un preț politic pe care partidele nu vor să îl plătească
România intră în anul 2027 sub presiunea dezechilibrelor bugetare, iar eficientizarea administrației publice devine o problemă tot mai greu de amânat.
Cu toate acestea, simpla comasare voluntară a câtorva sute de localități nu garantează economii importante și nici îmbunătățirea serviciilor publice.
Diferența dintre o reformă administrativă autentică și una pur formală va fi dată de amploarea schimbărilor, de economiile efectiv realizate și de capacitatea noilor structuri de a funcționa mai eficient.
Marea întrebare rămâne dacă partidele politice sunt dispuse să renunțe la o parte din puterea lor locală pentru a reduce costurile statului.
Pentru că, în absența unei asemenea disponibilități, România riscă să rămână cu aceeași administrație costisitoare, doar prezentată publicului sub eticheta unei reforme.
Iar nota de plată va continua să fie suportată de contribuabili.
