Poșta Română trece prin una dintre cele mai ample transformări din istoria sa recentă. Operatorul național a pierdut aproximativ 2.600 de angajați în 2025, iar numărul total al salariaților a coborât, pentru prima dată, sub pragul de 20.000. În același timp, compania a închis circa 700 de unități poștale, în vreme ce operatorii privați și-au extins rețelele de distribuție, iar piața serviciilor poștale a continuat să crească spectaculos. Datele publicate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) arată o schimbare profundă a sectorului, în care modelul tradițional al Poștei Române pierde tot mai mult teren.
Poșta Română a pierdut 3.600 de angajați în numai doi ani
Potrivit raportului ANCOM, Compania Națională Poșta Română avea la sfârșitul anului 2025 aproximativ 18.200 de angajați, față de 20.800 în 2024 și 21.800 în 2023.
Astfel, în numai doi ani, personalul companiei s-a redus cu peste 16%, cea mai importantă scădere fiind înregistrată anul trecut.
Numai în 2025, reducerea a fost de aproximativ 12%, echivalentul a 2.600 de salariați.
Este o evoluție fără precedent pentru operatorul poștal național, care rămâne unul dintre marii angajatori din România, dar care își restrânge accelerat structura de personal.
Raportul ANCOM arată că reducerile au vizat în special angajații care nu desfășurau activități legate de livrarea coletelor, într-un context în care serviciile de curierat și distribuția comenzilor online câștigă tot mai multă importanță.
Datele nu precizează însă câte dintre plecări au reprezentat concedieri, pensionări, încetări voluntare ale contractelor sau posturi rămase neocupate.
700 de unități poștale închise într-un singur an
Restructurarea nu s-a limitat la personal. În cursul anului 2025, Poșta Română a închis aproximativ 700 de unități poștale, potrivit autorității de reglementare.
În mod paradoxal, numărul total al punctelor de acces la servicii poștale din România a crescut în aceeași perioadă.
La sfârșitul anului trecut existau aproximativ 8.350 de asemenea unități, față de 7.590 în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 10%.
Explicația constă în extinderea rețelelor dezvoltate de operatorii privați, inclusiv prin parteneriate cu magazine de proximitate, benzinării și alte spații comerciale.
Cu alte cuvinte, în timp ce Poșta Română își restrânge rețeaua tradițională, concurenții investesc în noi modalități de preluare și livrare a trimiterilor.
Ponderea punctelor de acces și contact aparținând operatorului național a scăzut de la 71% în 2023 la numai 51% în 2025.
Această evoluție reflectă o modificare importantă a raportului de forțe pe piața serviciilor poștale.
Piața crește, dar Poșta Română își reduce personalul și rețeaua
Poate cel mai interesant aspect al raportului ANCOM este contrastul dintre restructurările Poștei Române și evoluția întregii piețe.
În 2025, serviciile poștale din România au generat venituri de aproximativ 7,3 miliarde de lei, cu 14% mai mult decât în anul precedent.
Creșterea absolută a depășit 900 de milioane de lei, iar valoarea pieței s-a dublat în numai cinci ani.
Cu toate acestea, numărul angajaților din sector a scăzut de la 33.700 în 2024 la aproximativ 30.600 în 2025.
Din cele 3.100 de locuri de muncă dispărute la nivelul întregii piețe, aproximativ 2.600 au fost înregistrate la Poșta Română.
În cazul celorlalți operatori, reducerea personalului a fost de numai 4%, față de 12% la compania națională.
Diferența arată amploarea restructurării operatorului de stat, într-o piață în care activitatea economică se extinde, dar automatizarea și reorganizarea proceselor reduc necesarul de personal.
Lockerele schimbă radical piața: peste 10.700 de sisteme automate în România
Una dintre cele mai importante transformări ale sectorului este dezvoltarea accelerată a sistemelor automate pentru livrarea și ridicarea coletelor.
Potrivit ANCOM, România avea la sfârșitul anului 2025 aproximativ 10.730 de lockere, cu 28% mai multe decât în anul precedent.
Comparativ cu 2023, când existau aproximativ 5.920 de asemenea sisteme, numărul lor a crescut cu peste 80%.
Aceste puncte automate permit clienților să ridice sau să depună colete fără interacțiunea directă cu un angajat și, în multe cazuri, fără să depindă de programul unui oficiu poștal.
În acest segment, Poșta Română are însă o prezență extrem de redusă.
Conform datelor ANCOM, numai 0,48% dintre lockerele utilizate pe piața românească în 2025 aparțineau rețelei operatorului național.
Deși procentul a crescut față de anul precedent, diferența față de concurența privată rămâne considerabilă.
Ce înseamnă restructurarea pentru localitățile mici și pentru județul Argeș?
Reducerea numărului de unități poștale ridică și o problemă socială importantă, mai ales în mediul rural.
Pentru numeroși locuitori ai comunelor, serviciile poștale tradiționale continuă să fie importante pentru corespondență, plata unor obligații, încasarea unor drepturi bănești și accesul la alte servicii.
În județul Argeș, unde există atât localități urbane cu infrastructură comercială dezvoltată, cât și comunități rurale și montane, transformarea rețelei poștale poate avea efecte diferite.
În Pitești, Mioveni sau Câmpulung, dezvoltarea serviciilor de curierat și a lockerelor poate reprezenta o alternativă accesibilă pentru o parte importantă a populației.
În schimb, în comunele izolate, unde accesul la internet, transport și servicii digitale este mai dificil, reducerea prezenței fizice a Poștei Române ar putea crea probleme suplimentare.
Raportul național nu precizează câte dintre cele 700 de unități închise în 2025 se aflau în județul Argeș și nici câți angajați au fost afectați la nivel local.
Aceste date sunt importante pentru evaluarea impactului real al restructurării asupra comunităților argeșene.
Modernizare sau retragere treptată din piață?
Poșta Română se află în fața unei provocări majore: trebuie să își modernizeze activitatea și să concureze cu operatori privați care au investit masiv în logistică, automatizare și soluții digitale.
Reducerea costurilor de personal și reorganizarea rețelei pot contribui la eficientizarea companiei, însă nu reprezintă, prin ele însele, garanția unei modernizări reușite.
O restructurare eficientă ar trebui să se reflecte în servicii mai rapide, costuri competitive, investiții în infrastructură și o capacitate mai mare de atragere a clienților.
În lipsa acestor rezultate, există riscul ca reducerea personalului și închiderea unităților să însemne doar restrângerea activității, într-o piață în care concurenții continuă să se extindă.
Cifrele ANCOM conturează astfel un paradox: piața poștală românească este mai mare ca niciodată, însă operatorul național are tot mai puțini angajați și o rețea tradițională în continuă restrângere.
Marea provocare pentru conducerea Poștei Române va fi să demonstreze că aceste transformări reprezintă începutul unei modernizări reale, nu doar o reducere a costurilor prin diminuarea personalului și închiderea unor puncte de lucru.
Pentru milioanele de români care încă depind de serviciile poștale tradiționale, diferența dintre cele două scenarii poate fi esențială.
