Intrarea în vigoare, la data de 12 iunie 2026, a noului Pact european privind migrația și azilul a declanșat un val de reacții dure pe scena politică de la București. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin vocea prim-vicepreședintelui Dan Dungaciu, avertizează public asupra riscurilor majore pe care acest acord le hidratează la adresa securității naționale și a coeziunii sociale, solicitând explicații de urgență din partea Guvernului și a Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Partidul conservator atrage atenția că mecanismul de „solidaritate” impus de la Bruxelles ascunde, în realitate, o vulnerabilizare a României în fața valurilor de migrație non-europeană.
Mecanismul cotelor obligatorii: Primiți migranți sau plătiți amenzi uriașe
Conform declarațiilor conducerii AUR, noul cadru legislativ european obligă statele membre mai puțin afectate de fenomenul migraționist, printre care și România, să preia solicitanți de azil proveniți din afara spațiului european, pentru a ușura presiunea de pe țările din prima linie (cum sunt Italia sau Grecia).
„Românii trebuie să știe că acest Pact include și un mecanism așa-zis de „solidaritate” care constă în cote obligatorii de refugiați”, explică Dan Dungaciu. Acesta subliniază caracterul coercitiv al acordului: statele care refuză aceste cote vor fi penalizate drastic de Bruxelles, fiind forțate să plătească o contribuție financiară uriașă, de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat, sau să ofere sprijin operativ și tehnic alternativ.
Pericolele ascunse: Securitatea, coeziunea socială și resursele publice, puse sub presiune
Argumentele opoziției vizează în mod direct impactul pe termen lung pe care valurile de migrație non-europeană îl pot avea asupra societății românești. AUR consideră că deciziile luate în spatele ușilor închise la Bruxelles pot genera dezechilibre severe la București:
-
Presiune pe buget: Într-un context economic deja tensionat, gestionarea, integrarea și cazarea unui număr necunoscut de migranți non-europeni implică costuri masive din fonduri publice.
-
Riscuri de securitate și tensiuni sociale: Importul unor modele culturale diferite, fără o strategie clară de integrare, este privit ca o amenințare la adresa coeziunii sociale și a siguranței cetățenilor.
-
Lipsa de transparență: Guvernul este acuzat că ascunde dimensiunea reală a fenomenului și angajamentele pe care și le-a asumat în fața partenerilor europeni.
„Orice decizie cu impact asupra securității, coeziunii sociale și resurselor publice trebuie să fie însoțită de o informare completă și transparentă a opiniei publice”, a punctat prim-vicepreședintele AUR.
Somat de opoziție, MAE trebuie să răspundă la 4 întrebări-cheie
În acest context considerat critic pentru suveranitatea națională, AUR a adresat oficial o serie de întrebări imperative Ministerului Afacerilor Externe, cerând ruperea tăcerii:
-
Care este numărul exact? Există estimări clare privind numărul de migranți non-europeni care ar urma să fie repartizați României prin noul mecanism?
-
Care este poziția oficială? Ce strategie are Guvernul de la București cu privire la relocarea solicitanților de azil?
-
Se va plăti taxa de refuz? Ce alternative analizează autoritățile: vor accepta migranții sau vor plăti amenzile de 20.000 de euro per persoană?
-
Ce s-a negociat în secret? Ce angajamente ferme au fost deja asumate de diplomația română în negocierile de la nivelul UE?
„Românii au dreptul să știe ce obligații își asumă statul român și care sunt consecințele noului Pact european privind migrația și azilul. Solicităm Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să ofere răspunsuri clare și să nu lase loc speculațiilor”, a concluzionat Dan Dungaciu, avertizând că ignorarea acestei probleme riscă să transforme România într-un spațiu de tranzit și relocare forțată, contrar intereselor sale naționale.
