Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat una dintre cele mai ample ofensive din ultimii ani împotriva evaziunii fiscale la persoanele fizice. În perioada iulie 2025 – mai 2026, inspectorii fiscali au identificat venituri nedeclarate și au stabilit creanțe suplimentare de peste 540 de milioane de lei, după ce sute de români controlați nu au putut justifica proveniența banilor folosiți pentru achiziții de lux, investiții sau depuneri bancare.
Potrivit unui comunicat oficial al ANAF remis luni agenției Agerpres, structurile specializate în verificarea situației fiscale personale au finalizat nu mai puțin de 1.102 acțiuni de control fiscal în intervalul iulie 2025 – mai 2026. Pentru a asigura recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat, instituția a instituit deja măsuri asigurătorii ce depășesc 123,5 milioane de lei.
„1.102 acțiuni de control fiscal, creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei au fost stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu atribuții de verificare a situației fiscale personale”, se arată în comunicatul instituției.
Ce nu au putut justifica persoanele controlate
Inspectorii fiscali au constatat discrepanțe majore între patrimoniul afișat și fluxurile financiare declarate de contribuabili. Principalele nereguli au vizat utilizarea unor sume masive de bani a căror trasabilitate și proveniență legală nu au putut fi demonstrate prin documente. Fondurile nedeclarate au fost direcționate în special către:
-
Depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau în conturile societăților la care persoanele fizice dețin participații;
-
Utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile (proprietăți sau mașini);
-
Creditări acordate societăților și majorări de capital social (firme finanțate direct „din buzunar”);
-
Dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate;
-
Surse de fonduri pretins obținute în străinătate, care însă nu au putut fi probate în urma schimbului internațional de informații cu autoritățile fiscale din state terțe.
În cadrul audierilor, persoanele verificate au recurs frecvent la aceleași explicații: au susținut că sumele proveneau din economii deținute în numerar la saltea, din venituri realizate în afara țării sau din donații și împrumuturi primite de la alte persoane fizice.
Cu toate acestea, verificările detaliate au arătat că aceste argumente nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.
Donatori fără bani și lipsa trasabilității
În urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat în numeroase situații o lipsă totală de trasabilitate a fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate în acte ca sursă a sumelor (împrumutători sau donatori) nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru a acorda acei bani, iar pe de altă parte nu existau circuite bancare sau documente legale care să confirme proveniența reală.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că aceste rezultate demonstrează eficiența noilor sisteme de monitorizare:
„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane.”
Capitala și Prahova, în topul veniturilor nedeclarate
Analiza geografică a rezultatelor arată că zonele cu activitate economică intensă concentrează cele mai mari sume nedeclarate. Cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite suplimentar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost înregistrate în:
-
București – 44,1 milioane de lei
-
Prahova – 23 de milioane de lei
Pe lângă identificarea veniturilor fără nicio sursă justificată (banii nedeclarați), inspectorii ANAF au stabilit și venituri suplimentare cu sursă identificată, dar care fuseseră ascunse de la impozitare. Neregulile au vizat categorii precum:
-
Venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii);
-
Venituri din activități independente;
-
Câștiguri din transferul titlurilor de valoare (acțiuni, cripto sau părți sociale);
-
Venituri obținute din străinătate.
Ofensiva a continuat în forță în luna mai
Doar în luna mai 2026, ANAF a stabilit suplimentar creanțe fiscale totale în valoare de 54,637 milioane de lei, prin emiterea a 56 de decizii de impunere. Cele mai mari trei creanțe din ultima lună au fost înregistrate la structurile regionale DGRFP Iași, DGRFP Brașov (prin AJFP Alba) și DGRFP Craiova (prin AJFP Gorj), semn că inspectorii își extind controalele riguroase în toate județele țării.
